Stoinești (Craiva, Arad)

Stoinești este un sat situat în nordul județului Arad, aproape de hotarul cu Bihor, aparținând comunei Craiva. Acesta se află între dealuri moi și livezi bătrâne, fiind accesibil pe drumul asfaltat din Craiva sau prin traversarea zonelor piemontane ale Codrului Moma. Satul are o istorie veche, documentat deja pe Harta Iozefină din 1782-1785 sub numele de Bélkismaros.

Date Geografice

Relief

Satul Stoinești este amplasat într-o zonă de dealuri moi și livezi bătrâne, într-o peisaginiă tipică regiunii Crișanei. Releful este dominat de acțiunile naturii, cu terenuri însorite și acoperișuri roșcate ale satului care se ridică proaspăt în mișcarea vântului. În apropiere se află zona piemontală a Codrului Moma, care oferă un peisaj variat și acces la drumuri montane către Marăuș și Beliu.

Climat

Regiunea Crișanilor este caracterizată de un climat continental umed, cu ierni blânde și veri calde, potrivite pentru agricultură și creșterea animalelor. Precipitațiile sunt moderat distribuite pe parcursul anului, sprijinind culturile de cânepă, piparcă și alte culturi tradiționale ale satului.

Populație și Demografie

Conform datelor din surse, satul Stoinești are o populație de 173 locuitori. În trecutul îndepărtat, în 1910, satul număra 320 de locuitori, dintre care 310 erau români și 7 erau maghiari, majoritatea greco-ortodocși. Astăzi comunitatea locală se ocupă în principal cu creșterea animalelor și agricultura pe spații mici, fiind un sat de munte cu tradiții rurale puternice.

Istoric

Stoinești are o istorie adânc înrădătinată în documentele locale, fiind menționat sub numele de Bélkismaros pe Harta Iozefină din 1782-1785. Ulterior, în acte oficiale din 1808, 1828 și 1851, satul apare cu denumiri precum Kis-Maros și Bélkismaros, fiind descris ca un sat de munte aparținând domeniului episcopului de Várad. În 1910, comunitatea avea 320 de locuitori. O bisericuță de lemn a existat deja în secolul al XVIII-lea, fiind înlocuită în 1975 cu biserica de zid cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, care se înalță și astăzi. În anii 1920, locuitorii au construit Fântâna Bamfii, prima fântână sătească, care a devenit inima comunității pentru un secol întreg. Viața economică a satului a fost legată de agricultură, creșterea animalelor și exploatarea pădurii, cu culturi precum cânepa și piparcă.

Obiective Turistice

Stoinești oferă o experiență autentică de turism rural, cu peisaje de dealuri și livezi bătrâne, precum și acces la drumuri montane către Codrul Moma. Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” este un punct de interes arhitectural, fiind o construcție de zid care înlocuiește o bisericuță de lemn din secolul al XVIII-lea. Satul este ideal pentru cei care doresc să descopere tradițiile rurale și să se bucure de o atmosferă liniștită, departată de agitația orașelor.

Personalități

Printre personalitățile legate de sat se numără Borza Ioan (1940), profesor și fost ofițer de armată, care a modelat generații de copii. De asemenea, Nistor Stadnic și Nistor Elena (1960) au fost dascăli de origine rusă care au rămas în sat după cel de-al Doilea Război Mondial. Meșteșugari precum Puf Traian (1940), care făcea roți la carele de boi, au contribuit la dezvoltarea comunității locale.