Parava (Județul Bacău)

Parava este o comună situată în partea central-sudică a județului Bacău, în regiunea istorică a Moldovei. Reședința comunei este satul Parava, iar alte sate componente sunt Drăgușani, Rădoaia și Teiuș. Comuna se află pe dealurile de pe malul stâng al râului Siret și este traversată de șoseaua județeană DJ206B, care o leagă spre est de Răcăciuni și spre vest de Gura Văii. Din acest drum, la Parava se ramifică șoseaua județeană DJ119D, care duce spre sud la Orbeni și Valea Seacă.

Date Geografice

Relief

Comuna Parava este amplasată pe dealurile ce înconjoară malul stâng al Siretului, într-o zonă caracterizată prin relief acoperit de păduri și livezi, cu terenuri propice exploatării agricole. Structura relief-ului reflectă influența fluviției râului Siret, care a modelat peisajul przez evoluție lentă a versantelor și podurilor naturale.

Climat

Clima comunei Parava este de tip continental, cu ierni blânde și vară calde și umede, influențată de apropiere de Carpatii Orientali și de prezența râului Siret. Precipitațiile sunt moderate, sporindu-se în sezonul rece, iar vârstările extreme sunt moderate de câmpul de la nord-vest.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, populația comunei Parava se ridică la 3.267 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.681 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (60,02%), cu o minoritate de romi (34,22%), iar pentru 5,75% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,78%), iar pentru 5,79% nu se cunoaște apartenența confesională.

Istoric

Istoria satelelor componente ale comunei Parava se învârte în jurul tradiției legate de prezența unor locuințe de oameni încă din epoca neolitică, ca urmare a descoperirilor de ceramică și instrumente șlefuite. Pe teritoriul comunei se află localități ce aparțin strălucitei culturi Cucuteni, cum ar fi Răcăciuni, Mândrișca și Gura Văii, ceea ce sugerează o ocupare umană foarte veche. Tradiția păstrează existența satelor Drăgușani, Parava și Teiuș încă din epoca lui Ștefan cel Mare, când locuitorii trăiau organizați în obși de țărani răzeși. Excepție face satul Rădoaia, format în a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin venirea țiganilor „ursari” din satul Copăcești, județul Vrancea, ca argați și pentru muncă pe moșia boierilor Alexandrini. La cele două extremități ale satului Drăgușani s-au constituit două cătune: Străoani – format din populația clacasa venită la muncă pe moșiile boierilor Brăilescu și Alexandrini, și Schitul – format dintr-o populație venită din diverse sate în jurul unei mănăstiri, astăzi distrusă, de la care și-a luat și numele. În istoria documentară a comunei, în anul 1789, a avut loc trecerea prin zonă a unei tabere austriace condusă de Frederic Josias, Prinț de Saxa-Coburg-Saalfeld. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată din satele Parava și Teiuș, având în total 926 de locuitori. În 1931, comuna Parava a fost desființată, satele ei trecând la comuna Drăgușani. În 1950, comuna a fost transferrată raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău; denumirea ei și satul de reședință a devenit Parava în 1956. În 1968, comuna Parava a trecut la județul Bacău. Originea numelui comunei se leagă, potrivit tradiției, de doi slujitori ai lui Ștefan cel Mare: Pârvu și Dragus (sau Drăgușanu), pe care domnitorul ar fi instalat pe aceste plaiuri „mioritice”.

Obiective Turistice

Satul Parava (reședința comunei)

Satul Parava, reședința comunei, reprezintă centrul administrativ și cultural al localității. Potrivit tradiției, teritoriile actuale ale satului au fost folosite ca dreptate de ștefați ai lui Ștefan cel Mare, iar peisajul local este influențat de prezența râului Siret și a dealurilor împrejuritoare.

Satul Drăgușani

Satul Drăgușani este unul dintre satele componente ale comunei, cu o lungă tradiție de locuire umană. La două extremități ale satului s-au constituit două cătune istorice: Străoani și Schitul, ambele astăzi integrate în satul principal. Cătunul Străoani a fost format din populație clacasă venită la muncă pe moșiile boierilor Brăilescu și Alexandrini, în timp ce Schitul a luat numele de la o mănăstire din zonă, astăzi distrusă.

Satul Rădoaia

Satul Rădoaia are o istorie aparte, format în a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin venirea țiganilor „ursari” din satul Copăcești, județul Vrancea. Aceștia au cumpărat teritoriul actual din vatra satului de la boierii Alexandrini, punând bazele comunității care există astăzi. Tradiția localnicilor pornește de la legenda lui Ștefan cel Mare, care ar fi poposit în zonă în timpul unei campanii militare.

Satul Teiuș

Satul Teiuș face parte din componența comunei Parava și are o prezență istorică documentată încă din evoranele administrației locale. Împreună cu satul Parava, acesta a format inițial comuna Parava, având un rol important în evoluția demografică și administrativă a regiunii.

Personalități

Printre personalitățile asociate comunei Parava se numără Costel Dediu, primarul comunei din Partidul Social Democrat, care conduce administrația locală împreună cu un consiliu local format din 13 consilieri. Pe teritoriul comunei nu au avut loc evenimente istorice deosebite, deși locuitorii au fost martori la evenimentele importante ce au frământat poporul român în veacurile existenței acestei comune. Un alt nume important în istoria locală este acela lui Frederic Josias, Prinț de Saxa-Coburg-Saalfeld, care a condus o tabără austriacă prin zonă în anul 1789.