Dorolea (Livezile, Bistrița-Năsăud)

Dorolea este un sat situat în comuna Livezile, județul Bistrița-Năsăud, în regiunea istorică a Transilvaniei, România. Localitatea se află lângă râul Valea lui Tănase și are o istorie documentată încă din secolul al XIII-lea, fiind cunoscută sub numele de Klein-Bistritz în limba germană și Aszúbeszterce în limba maghiară.

Date Geografice

Relief

Satul este întins de-a lungul pârâului Valea lui Tănase, având un relief câmpios și acoperit de păduri întinse, fiind propice pentru exploatarea lemnului și pomicultura.

Climat

Clima zonei este de tip continental cu influență oceanică, caracterizată prin ierni reci și vară blândă, potrivită pentru activitățile agricole și cinegetice.

Populație și Demografie

În preajma celui de-al Doilea Război Mondial, sașii formaau peste 50% din locuitorii comunei. Emigrațiile din toamna lui 1944 și din anii 1970 au condus la dispariția aproape integrală a acestei populații. Astăzi, locuitorii se ocupă cu creșterea animalelor, exploatarea lemnului și pomicultura.

Istoric

Dorolea apare în documente la 1332, în registrele de dări ale parohiilor catolice din Transilvania, sub numele de Arida Bystricia. Satul a fost mistuit de incendii în 1523 și 1569, regele Ludovic al II-lea scutindu-l de la plata dajbelor pentru trei ani. La 1642 avea 20 de gospodării, iar la 1695 erau 18 familii și 13 case pustii. Recensământul din 1721 consemnează 34 de gospodării, iar la 1750 erau 42 de familii de sași, 12 văduve și 14 români înregistrați ca păstori.

Obiective Turistice

În mijlocul satului, pe un mic promontoriu, se înalță biserica parohială construită între 1858-1861 în stil clasicist. Ansamblul de case solide din sfârșitul secolului XIX și începutul secolului al XX-lea formează unul dintre cele mai pitorești ansamble rurale săsești din regiune. La 1 km de sat se află vatra sitului arheologic, care poate fi amenajată pentru scopuri culturale și turistice.

Personalități

Virgil Șotropa a scris despre soarta românilor din satele săsești, iar Corneliu Gaiu a documentat satul și alte monumente din ținutul Bistriței. Printre alții, au contribuit la cunoștința acestui loc: Benedek Jozsef, Binder Pal, Boca Pompei, Brandscher Michael, Csallner Emil, Fabini Hermann, Göbel Horst, Linkner Jost și Göbbel Horst.