Nimigea de Jos - Bistrița-Năsăud
Despre Nimigea de Jos din județul Bistrița-Năsăud
Nimigea de Jos (Nimigea, Bistrița-Năsăud)
Nimigea de Jos, sat din județul Bistrița-Năsăud, se află în regiunea istorică a Transilvaniei, pe malul sudic al Someșului Mare. Satul este atestat documentar din anul 1367 și până recent a fost cunoscut sub numele de Nimigea Ungurească. În apropiere se află urmele unei așezări romane din secolele II-III d.Hr.
| Nume | Nimigea de Jos |
| Comuna | Nimigea |
| Județ | Bistrița-Năsăud |
| Regiune istorică | Transilvania |
| Coordonate GPS | 47.2535691, 24.3008373 |
| Altitudine | date necunoscute |
| Suprafață | date necunoscute |
Relief
Satul este întins de pe malul sudic al Someșului Mare până la dealurile Năsăudului. Deși este o zonă de deal, predomină cernoziomurile pe solurile disponibile.
Climat
Clima este de tip temperat-continental, mai blândă în apropierea Someșului și mai răcoroasă pe străzile înalte ale satului.
Populație și Demografie
Conform recensământului din 1930, în sat locuiau 234 de locuitori, dintre care 234 de evrei. În prezent, satul nu mai are locuitori evrei, comunitatea acestora fiind practic dispărută după evenimentele din timpul Holocaustului.
Istoric
Nimigea de Jos a fost distrusă și jefuită în timpul Marii Invazii Mongole. În secolul al XVI-lea, populația a trecut la Biserica Reformată, iar la începutul secolului al XVII-lea satul era unanim reformat. În 1801 a fost construită biserica din piatră, în locul celei de lemn anterioare. În anii 1840 a apărut o comunitate evreiească cu tendințe haside, iar în 1874 a fost înființată școala reformată maghiară. În 1869, biserica a colonizat satul cu secui bucovineni, dar aceștia au părăsit satul din cauza pământului nefertil. Ulterior au fost aduși maghiari din Țara Călatei. În 1916 a avut loc un val de migrație românească din Sita, Runc și Ilva. Între 1915-1944, evreii au ținut ședințe de Ieșiva. În 1943, în sat locuiau 143 de familii mixte (româno-maghiare). Numele satului provine din limba maghiară „Magyarnemegye”, iar denumirea actuală a fost adoptată oficial în anul 2000.
Obiective Turistice
Satul este situat într-o zonă cu un peisaj natural specific silvo-stepei și luncii Someșului, oferind oportunități de vizitare a peisajului rural și al fluviului Someș. De asemenea, există un izvor cu apă minerală local cunoscut sub numele de „Henți”.
Personalități
Nu sunt menționate personalități cunoscute legate direct de acest sat în sursele disponibile.