Mlenăuţi - Botoșani
Despre Mlenăuţi din județul Botoșani
Mlenăuţi (Hudești, Botoșani)
Mlenăuţi este un sat așezat în comuna Hudești, din județul Botoșani, situat în sud-vestul acestei comune. Printre cele mai vechi sate din zonă, are o istorie documentară foarte veche, fiind atestat încă din anul 1437. Satul se află într-o regiune de câmpie, având legături strânse cu istoria feudală a Moldovei și fiind cunoscut pentru moșia boyară ridicată de Toader Manole.
| Nume | Mlenăuţi |
| Comuna | Hudești |
| Județ | Botoșani |
| Regiune istorică | Moldova |
| Coordonate GPS | 48.1265247, 26.488078 |
| Altitudine | date necunoscute |
| Suprafață | date necunoscute |
Relief
Reliul satului este format din câmpie, fiind așezat într-o zonă plană care permite exploatarea agricolă. Potrivit surselor istorice, satul a fost inițial situat într-o zonă de câmpie și ulterior mutat spre o zonă mai apropiată de pădure. În opinia monografului Gheorghe Apătăchioae, vatra de edificare ar fi putut fi amplasată în apropierea Părăului Morii, în corespundere cu etimologia numelui care sugerează prezența unor mori de apă.
Climat
Regiunea Botoșanilor este caracterizată de un climat continental temperat, cu ierni reci și vară blânde până la calde. Acest tip de climat este specific întregii regiuni Moldovei și este potrivit pentru dezvoltarea agriculturii de tip câmpiu.
Populație și Demografie
Datele exacte privind populația satului nu sunt cunoscute în mod specific, însă Mlenăuţi a fost semnificativ din punct de vedere istoric și social, având o structură a locuirii care reflectă evoluțiile socio-economice ale zonei. Unele surse sugerează că satul a fost format din mai multe părți, fiecare cu un nume specific: Mlenăuții din Delu, Mlenăuții din Vale și Mlenăuții-răzeși.
Istoric
Prima atestare documentară a satului Mlenăuţi datează din 20 decembrie 1437, în urma voievozilor Iliaș al Moldovei și Ștefan al II-lea, care au întărit privilegiul acordat de Alexandru cel Bun lui Mihai de la Dorohoi asupra a 52 de sate din ținutul Dorohoi. Printre aceste sate se află și „satul Milianăuți, hotarul pe unde din veac este folosit”. Numele satului a fost atestat și cu alte variante: Mlinăuți și Milianăuți. Potrivit monografiei lui Gheorghe Apătăchioae, satul este legat de figura lui Toader Manole, care a deținut moșia și a construit o biserică aici. O parte din sat purta numele de Mlenăuții din Delu, unde Manole și-a ridicat biserica, iar cealaltă parte era cunoscută ca Mlenăuții din Vale. În sudul satului, Ioan Pârâu a construit în 1814 o biserică de lemn, ulterior demolată la începutul secolului al XX-lea. Unele dintre icoanele păstrate au fost mutate la biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Deal.
Obiective Turistice
Deși nu există obiective turistice mari documentate în sat, Mlenăuţi reprezintă un punct de interes istoric datorită legăturii sale cu moșia boyară și biserica de lemn construită de Ioan Pârâu. Monografia comunală indică faptul că satul poate fi vizitat în cadrul unei descoperiri a istoriei locale și tradițiilor moldovenești.
Personalități
Printre personalitățile născute în Mlenăuţi se află Doina Melinte, născută pe 27 decembrie 1956, care a devenit o atletă de renume în domeniul sportului național și internațional.