Surdila-Găiseanca (Județul Brăila)

Comuna Surdila-Găiseanca se află în partea de vest a județului Brăila, în Câmpia Bărăganului, la est de orașul Făurei și la aproximativ 55 km de municipiul Brăila. Reședința comunei este satul Surdila-Găiseanca, iar aceasta este alcătuită, pe lângă reședință, și din satul Filipești. În trecut, comuna a fost cunoscută și sub denumirea de Câță, având o istorie administrativă complexă legată de modificările teritoriale din perioada interbelică și comunistă.

Date Geografice

Relief

Comuna se întinde pe Câmpia Bărăganului, unde relieful este dominat de podișuri pustii și soluri fertile, specifice acesteia regiuni. Terenurile sunt acoperite de stepe și pășuni, cu o mică variație de altitudine, fiind potrivite pentru agricultura extensivă și pentru creșterea animalelor.

Climat

Clima comunei este de tip continental, cu veri călduroase și seci, precum și ierni reci și ninsoase. Aceste condiții favorizează dezvoltarea agriculturii, în special a culturilor de secară și a crescării pasniculelor.

Populație și Demografie

Potrivit recensământului din 2021, populația comunei Surdila-Găiseanca se ridică la 2.193 de locuitori, fiind în scădere față de anul 2011, când erau înregistrați 2.501 de locuitori. Etnic vorbind, majoritatea locuitorilor (93,11%) sunt români, cu o mică minoritate de romi (1,37%), iar pentru 5,34% din locuitori nu s-a specificat etnia. Din punct de vedere confesional, peste 93% dintre cetățeni sunt ortodocși, iar pentru 5,43% nu s-a menționat apartenența religioasă.

Istoric

Istoria comunei este strâns legată de evoluția administrativă a județului Brăila. În finalul secolului al XIX-lea, teritoriul facea parte din plasa Ianca și era format din mai multe sate, inclusiv Surdila-Găiseanca, Brateșu, Mareș, Stravolca, Mortu și Dăscălești, având o populație totală de 1245 de locuitori. În acel moment, comuna beneficiază de două biserici ortodoxe construite în 1864 și de o școală mixtă deschisă în 1859. Pe teritoriul actual se afla, de asemenea, comuna Filipești, cunoscută și sub denumirea de Bașa-Gropăria, cu o populație de 1074 de locuitori, care deținea o moară de aburi, o școală de băieți (50 de elevi, 1860) și una de fete (28 de eleve, 1877). După unele modificări administrative, în 1925 cele două comune erau în plasa Călmățuiul. În anul 1931, ambele comune au fost condensate în satele lor respective: Surdila-Găiseanca și Filipești. În 1950, comunele au trecut sub administrarea raionului Făurei din regiunea Galați, iar în 1968, printr-o hotărâre administrativă, comuna Filipești a fost desființată și inclusă în componenenta comunei Surdila-Găiseanca, care a revenit în același timp la județul Brăila.

Obiective Turistice

Calea ferată Buzău–Brăila

Trecând prin inima comunei, calea ferată Buzău–Brăila reprezintă un element de conectivitate important, fiind deservită de stația Găiseanca, care permite accesul la transportul feroviar regional.

Drumul Național DN2B

Comuna este traversată de drumul național DN2B, care leagă Brăila de Buzău, fiind un drum de mare importanță pentru mobilitatea cetățenilor și pentru dezvoltarea economică a regiunii.

Terenurile Agricole ale Bărăganului

Peisajul rural al comunei este definit de extense de terenuri agricole, unde se cultivă diverse recolte și se întrețin animale, oferind o imagine autentică a vieții rurale din Bărăgan.

Personalități

De-a lungul istoriei sale, comuna Surdila-Găiseanca a fost locul nașterii sau activității unor personalități locale importante, printre care se numără Gabriel Drăguț, actualul primar al comunei, alegător din partidul Național Liberal. El conduce administrația locală împreună cu un consiliu local format din 11 consilieri, lucru care subliniază un angajament față de dezvoltarea comunei și serviciile oferite cetățenilor.