Comuna SÂMBĂTA DE SUS - Brașov
Despre SÂMBĂTA DE SUS din județul Brașov
SÂMBĂTA DE SUS (Județul Brașov)
Sâmbăta de Sus este o comună situată în județul Brașov, într-una dintre colinele sudice ale Carpaților, la poalele Munților Făgăraș. Reședința comunei este satul Sâmbăta de Sus, iar celălalt sat component este Stațiunea Climaterică Sâmbăta, o stațiune de munte recunoscută pentru proprietățile sale termale și clinice. Comuna se află într-o zonă de o importanță naturală și culturală remarcabilă, fiind străbătută de râul Sâmbăta și fiind înconjurată de peisaje montane spectaculoase.
Date Geografice
| Nume | Sîmbăta de Sus |
| Județ | Brașov |
| Regiune istorică | Transilvania |
| Coordonate GPS | 45.760533, 24.8275382 |
| Altitudine | ~600-800 m |
| Suprafață | date necunoscute |
Relief
Comuna Sîmbăta de Sus este amplasată pe valea râului Sâmbăta, într-o peisagistică zonă de subcarpați aișezată la poalele Munților Făgăraș. Reliful este caracterizat de dealuri înalte și acoperișuri boschi, fiind o zonă de o frumusețe naturală extraordinară, potrivită atât pentru activități de recreere cât și pentru tratamente clinice.
Climat
Având în vedere poziționarea sa montană și altitudinea mediului, comuna se bucură de un climă montană umedă, cu ierni rece și vară blânde, fiind o destinație potrivită pentru cures de deshidratare și tratamente respiratorii.
Populație și Demografie
Conform datelor recensământului din 2021, populația comunei Sîmbăta de Sus este de 1.610 locuitori, în ușoară creștere față de anul 2011. Comunitatea este dominată de români (88,7%), cu o minoritate de romi (5,34%) și o mică proporție de locuitori ale căror aparținență etnică nu a fost declarată. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,48%).
Istoric
Istoria localității este strâns legată de numele său și de moșia care a existat aici încă din secolul al XVII-lea. În anul 1654, satul și moșia din Sîmbăta de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, un boier local. Acesta a construit inițial o bisericuță din lemn pe malul râului. În jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu, unul dintre cei mai importanți ctitori ai monților români, a zidit aici o mănăstire de piatră, punând bazele unui centru spiritual de o importanță națională.
Obiective Turistice
Mănăstirea Brâncoveanu Sîmbăta de Sus
Aceasta este principala atracție a comunei și un important loc de pelerinaj pentru credincioși. Construită de domnitorul Constantin Brâncoveanu în jurul anului 1696, pe locul unei biserici din lemn ridicată de Preda Brâncoveanu, mănăstirea reprezintă unul dintre cele mai frumoase exponate ale arhitecturii brâncovenesti din Țara Românească. Clădirile istorice ale complexului, inclusiv biserica și căminele de ospățială, au fost amplasate armonios în peisajul muntenesc, oferind o experiență de odisee spirituală și culturală.
Stațiunea Climaterică Sîmbăta
Aceasta este o stațiune de munte în plin dezvoltare, care oferă turiștilor acces la numeroase facilități precum hoteluri, pensiuni, vile de vacanță și restaurante cu gătit tradițional. Peisagisticul său natural este completat de o infrastructură modernă, inclusiv piscine, săli de fitness, centre spa și terase cu priveliști spectaculoase. De asemenea, stațiunea este un punct de plecare ideal pentru diverse trasee montane care conduc la atracții naturale precum Cabana Valea Sâmbetei, Chilia părintelui Arsenie Boca, Fereastra Mare, Lacul Urlea, Piatra Caprei și Vistea Mare.
Personalități
Printre cele mai cunoscute personalități legate de istoria comunei se numără domnitorul Constantin Brâncoveanu, cel care a fost primul ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu de aici, și Preda Brâncoveanu, boierul care a pus bazele primei construcții de cult din zonă.