TĂMĂDĂU MARE (Județul Călărași)

Tămădău Mare este o comună situată în nord-vestul județului Călărași, în regiunea istorică a Munteniei, România. Reședința comunei este satul Tămădău Mare, iar alte sate componente includ Călăreți, Dârvari, Plumbuita, Săcele, Șeinoiu și Tămădău Mic. Comuna se află la 35 km est de București și 70 km nord-vest de Călărași, într-o zonă a Câmpiei Mostiștei, pe malurile râului Mostiștea. Autostrada București–Constanța și șoseaua națională DN3 trec prin vecinătatea comunei, iar aceasta este traversată de o linie ferată care o conectează cu Bucureștiul și Constanța.

Date Geografice

Relief

Comuna Tămădău Mare se află în nord-vestul județului Călărași, într-o zonă caracterizată de câmpie și cărămidă fină, corespunzătoare Câmpiei Mostiștei. Terenul este predominant plat și foarte potrivit pentru activități agricole, având o suprafață totală de 4.148 hectare. Râmul Mostiștei străbă comuna, contribuind la un microclim agrar favorabil.

Climat

Clima comunei este de tip continental, cu veri calde și uscate și ierni blânde până rece. Acest tip de climă este specific Câmpiei Române și permite dezvoltarea agriculturii, în special a culturilor de secară și legume.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, populația comunei Tămădău Mare se ridică la 2.664 de locuitori, în ușoară creștere comparativ cu anul 2011, când erau înregistrați 2.640 de locuitori. Etnic, majoritatea locuitorilor sunt români (91,85%), cu o minoritate de romi (3,27%), iar pentru 4,88% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, aproape toți locuitorii sunt ortodocși (94,22%), iar pentru restul nu s-a stabilit o apartenență confesională clară.

Istoric

Istoria comunei Tămădău Mare este strâns legată de evoluția satelor componente. Prima atestare documentară certă datează de 8 iunie 1626, când satul Plumbuita este menționat într-o pricină de hotar emisă de egumenul Mânăstirii Plumbuita. La 1 decembrie 1791, satul Tămădău apare într-un document de plată proprietarilor. Satul Dârvari datează de la începutul secolului XVIII, iar celelalte sate au luat ființă după împroprietăririle ce au urmat revoluția din 1848. În anul 1828, în lucrarea „Carte de la Valachie et de la Moldavie” de F. Friet, publicată la Viena, apare numele Timodau-sus. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Tămădău-Dârvari și făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov, fiind formată din satele Dârvari, Tămădău de Jos și Tămădău de Sus. Evoluțiile istorice ale populației arată fluctuații semnificative, cu o scădere constantă între 1930 și 1956, urmată de o ușoară creștere până în 1966, iar apoi o nouă scădere până în anii 1990.

Obiective Turistice

Mânăstirea Plumbuita

Mânăstirea Plumbuita este una dintre cele mai vechi obiective religioase din zonă și are un rol important în istoria locală, fiind legată de primele atestări documentare ale satului omonim. Poartă într-o arhitectură tradițională și reprezintă un punct de interes pentru ceață de credință și istorie a regiunii.

Râmul Mostiștei

Râmul Mostiștei străbă comuna, oferind o peisagistică linistită și potrivită pentru plimbări pe lângă apă. Pe malul râului se pot organiza drumeții ușoare și activități de agrement în natură.

Șoseaua Națională DN3 și Autostrada A2

Deși autostrada București–Constanța nu are o ieșire directă în comună, aceasta trece foarte aproape, iar șoseaua națională DN3 leagă comuna de principalele orașe din jur, fiind un punct de plecare pentru turiști care doresc să explice Călărașanul și împrejurimile.

Calea Ferată București–Constanța

Calea ferată care trece prin comună, deservită de punctul de oprire Mostiștea, poate fi un atractiv pentru iubitorii de trenuri și fotografie industrială, oferind ochiști peisaje rurale din tren.

Personalități

Printre personalitățile asociate comunei se numără Constantin Chirică, actualul primar al comunei, alegător din partidul social-democrat, care conduce administrația locală într-un mod activ și orientat spre dezvoltarea comunitară. Nu există însă alte personalități publice cunoscute cu legături directe către comună, însă contribuțiile oamenilor de afaceri locali și cetățenilor implicați în viața comunitară contribuie la identitatea sa socială.