RĂZVAD (Județul Dâmbovița)

Răzvad este o comună situată în județul Dâmbovița, în regiunea istorică a Munteniei, România. Reședința comunei este satul Răzvad, iar alte sate componente sunt Gorgota și Valea Voievozilor. Comuna se află la est de municipiul Târgoviște, pe malul stâng al râului Ialomița, fiind traversată de drumul național DN72 și de drumul județean DJ720. Are o poziție strategică între Târgoviște și Ploiești, fiind un important nod de legătură regională.

Date Geografice

Relief

Comuna Răzvad se încadrează în jumătatea nordică a Câmpiei Române, mai precis în subunitatea câmpiei piemontane a Cricovului Dulce, situată în interfluviul Cricov-Ialomița. Se află pe terasa de pe malul stâng al râului Ialomița, într-o zonă de racord dintre luncă și deal. Relieful este dominat de forme specifice zonei deluroase, cum ar fi versanții dealurilor, nivelele de eroziune și microdepresiunile de contact, precum și de forme câmpie piemontane, incluzând albia râului Ialomița, terasa imferioară și racordul dintre zona de terasă și culturile deluroase. Rețeaua hidrografică este condusă de râul Ialomița, cu o direcție de curgere nord-vest și sud-est, având o pantă de 3-5%, iar cursurile secundare includ Valea Slănic, Valea Răzvedeanca și Valea Voievozilor.

Climat

Comuna Răzvad se află într-o zonă cu climă continentală, specifică Câmpiei Române, caracterizată prin veri calde și seci și ierni rece, cu precipitații moderate distribuite pe parcursul anului.

Populație și Demografie

Conform datelor recensământului din 2021, populația comunei Răzvad se ridică la 8.729 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când erau înregistrați 8.521 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,47%), iar pentru 7,3% din populație nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, dominantă este religia ortodoxă, cu 89,69% dintre locuitori, în timp ce 7,96% nu au declarat apartenența confesională.

Istoric

Răzvad este unul dintre cele mai vechi sate din județ, fiind amintit documentar încă din anul 1431, când Alexandru Vodă Aldea îl dăruia ctitoriei sale de la Dealu. Numele satului evocă tradiția locală a unui loc de trecere, sublinind importanța drumurilor care traversează această zonă. În secolul al XV-lea, satul este condus de diverse figuri istorice, printre care Filos (Pilea), logofătul lui Mircea cel Bătrân. În secolul al XIX-lea, comuna era formată din trei sate: Răzvadul de Sus, Răzvadul de Jos și Gorgoteni, cu o populație de 2.457 de locuitori. La începutul secolului al XX-lea, satul devine un centru important pentru activitățile petroliere, cu societăți precum „Astra Romană” și „Concordia” care își desfășoară activitatea aici. În 1968, după reforma administrativă, cele două sate Răzvadul de Sus și Răzvadul de Jos au fost comasate sub denumirea de Răzvad, dobândind astfel componența actuală.

Obiective Turistice

Crucea de Piatră

În satul Răzvad se află cea mai frumoasă cruce de piatră din județ, ridicată în locul vechiului lăcas al bisericii construită de Socol Cornețeanu în secolul al XVI-lea. Aceasta reprezintă un important martor al istoriei locale și al tradițiilor creștine din zonă.

Podgoriile

Comuna este cunoscută prin podgoriile sale aflate pe dealurile Pietrii, Valea Angheleștilor, Valea Opreștilor, Valea lui Socol și Valea Viei, care oferă peisaje spectaculares și sunt parte din peisajul natural al Câmpiei Române.

Sistemul Hidrografic Ialomița

Râul Ialomița, care străbate comuna, oferă oportunități pentru activități de recreere pe malurile râului, precum și pentru observarea unuiuii acviferi care se află la adâncimi variabile între 4 și 10 metri.

Personalități

Printre personalitățile legate de istoria comunei Răzvad se numără Socol Cornețeanu, un important boier din secolul al XVI-lea, care a construit o nouă biserică și o casă în sat, precum și Barbu Văcărescu „cel Stolnic”, care a devenit proprietar al unei porțiuni semnificative din Răzvad în anii 1739-1740. De asemenea, figuri ca Scarlat Greceanu și mănăstirea Sfântul Gheorghe Nou din București au avut legături cu dezvoltarea comunei în secolul al XVIII-lea.