Șotânga (Județul Dâmbovița)

Comuna Șotânga este situată în jumătatea central-nordică a județului Dâmbovița, la circa 9 km nord-vest de Târgoviște și 13 km sud de Pucioasa. Atestată documentar încă din 1427, în timpul domniei lui Dan al II-lea, aceasta este o comună cu o bogată istorie și tradiții strânse legate de viața rurală din regiunea Munteniei. Reședința comunei este satul Șotânga, iar satul este amplasat pe malul drept al râului Ialomița, între râurile Vulcana, Vălceaua, Ruda, Glod, Sticlărie și Ilfov. Comuna a devenit membră al Asociației Comunelor din România prin Hotărârea Consiliului Județean nr. 14 din 31 martie 2003 și este condusă de primarul Constantin Stroe, care deține și funcția de prim-vicepreședinte al Consiliului Director al Filialei Județene Dâmbovița a acesteia.

Date Geografice

Relief

Comuna Șotânga se află pe partea dreaptă a râului Ialomița, având un relief care combină elemente de câmpie și dealuri. Satele din apropiere sunt influențate de pârâurile Vulcana, Vălceaua, Ruda, Glod, Sticlărie și Ilfov, care contribuie la o peisură variată, potrivită atât pentru agricultură cât și pentru activități de îngăjire a pădurilor.

Climat

Regiunea este caracterizată de un climat continental temperat, cu veri calde și ierni blânde până rece, influențat de apropierea de Muntele Argeș și de măcinarea râurilor locale.

Populație și Demografie

Conform tradițiilor orale păstrate de bătrânii satului, primii locuitori ai Șotânga au fost coborâtori de la munte, care au ales acest loc datorită condițiilor potrivite pentru cresterea vitelor și tăierea lemnului. Astăzi, comuna păstrează o structură demografică majoritar românească, cu oamțrii angajați în agricultură, silvicultură și mici întreprinderi locale.

Istoric

Satul Șotânga este atestat documentar încă din 1427, în timpul domniei lui Dan al II-lea, un urmaș direct al lui Mircea cel Bătrân. Conform legendelor locale, numele satului provine din "șotâncu", un bătrân cu un defect la mers. În secolul al XVIII-lea, satul a fost donat călugărilor franciscani din Târgoviște, aduși ca misionari de la Roma de către soțiile catolice ale domnitorilor țării. Pe parcursul secolului al XIX-lea și al XX-lea, satul a fost martor al unor schimbări semnificative legate de posesiile boieresti și mânăstirele catolică. Sătenii au fost implicați în numeroase lupte pentru drepturile de proprietate asupra pământurilor, în special în timpul războiului ruso-turc (1769-1774), când au ocupat temporar locurile de la mânăstire.

Obiective Turistice

Șotânga Veche

Satul tradițional păstrează arhitectura specifică zonei, oferind oamənării posibilitatea de a descoperi viața rurală autentică din Muntenia.

Râul Ialomița și afluenții săi

Pe malul râului Ialomița și al pârâurilor Vulcana, Vălceaua, Ruda, Glod, Sticlărie și Ilfov, turistii pot urma trasee de drumeție și activități de natură.

Pădurea și peisajele rurale

Împrejurul satului, peisajele câmpioase și forestiere oferă oamənării oportunități pentru plimbări pe lângă râu, observație de păsări și relaxare în natură.

Personalități

De-a lungul istoriei sale, comuna Șotânga a fost asociată cu numeroase personalități importante, inclusiv cu Bunea Grădișteanu, vistierul care a deținut moșii în sat începând din 1639, precum și cu alți boieri și călugări catolici care au contribuit la dezvoltarea comunității locale.