Comuna VALEA LUNGĂ - Dâmbovița
Despre VALEA LUNGĂ din județul Dâmbovița
Valea Lungă (Dâmbovița)
Valea Lungă este o comună situată în județul Dâmbovița, în regiunea istorică a Munteniei, România. Comuna se află în nord-estul județului, aproape de limita cu județul Prahova, și este alcătuită din mai mulți sate, dintre care reședința este Valea Lungă-Cricov. Printre satele componente se numără Băcești, Izvoru, Moșia Mică, Șerbăneasa, Ștubei Tisa, Valea lui Dan, Valea Lungă-Gorgota, Valea Lungă-Ogrea și Valea Mare. Este traversată de șoseaua județeană DJ710A, care o leagă de Pucioasa spre nord-est și de Moreni și I.L. Caragiale spre sud, fiind o zonă de interes pentru traficul rutier regional.
Date Geografice
| Nume | Valea Lungă |
| Județ | Dâmbovița |
| Regiune istorică | Muntenia |
| Coordonate GPS | 45.0634884, 25.5604923 |
| Altitudine | între 200 și 400 metri |
| Suprafață | date necunoscute |
Relief
Comuna Valea Lungă este amplasată într-o zonă de dealuri, într-o vale care face parte din subsistemul Cricovului Dulce. Relieful este caracterizat prin undulații tipice ale regiunii Munteniei de sud, cu coline ușor ondulate și pante blânde. Râul Cricovul Dulce străbă zona, contribuind la formarea unui peisaj rurale aparte, cu terenuri cultivate și păduri de stejari și carpeni.
Climat
Clima comunei este de tip continental, cu veri calde și uscate și ierni reci, fiind influențată de așaștergerea masivelor Carpaților. Precipitațiile sunt moderate, fiind distribuite destul de echilibrat pe parcursul anului, ceea ce face zona potrivită pentru activități agricole precum cultivarea cerealelor și culturile de legume.
Populație și Demografie
Conform recensământului din 2021, populația comunei Valea Lungă se ridică la 4.518 locuitori, în scădere comparativ cu anul 2011 când erau înregistrați 4.770 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt de etnie română (94,84%), iar pentru 4,78% nu s-a specificat apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, domină ortodocșii (93,91%), în timp ce 5,18% nu au declarat apartenența religioasă.
Istoric
Istoria comunei Valea Lungă este strâns legată de evoluția administrativă a județului Dâmbovița și a regiunii. La sfârșitul secolului al XIX-leu, teritoriul actual era împărțit între două comune denumite Valea Lungă, separate de râul Cricovul Dulce. În 1925, ambele erau administrate în cadrul aceluiași județ, iar în 1931 au fost regândite din punct de vedere administrativ, primind denumiri diferite pentru dezambiguizare: Valea Lungă-Cricov și Valea Lungă-Gorgota. În 1964, două sate și-au schimbat denumirea, iar în 1968 cele două comune au fost comasate sub numele de Valea Lungă, cu reședința la Valea Lungă-Cricov. Această istorie reflectă transformările demografice și administrative prin care a trecut regiunea în perioada modernă.
Obiective Turistice
Expoziția Etnografică a comunei Valea Lungă
Expoziția etnografică reprezintă un spațiu esențial de conservare a patrimoniului cultural local, oferind vizitatorilor posibilitatea de a descoperi obiceiuri tradiționale, obiecte de folință și viață rurală din perioade istorice diferite.
Expoziția Etnografică a satului Glogoveț
Deși Glogoveț nu face parte din componența oficială a comunei Valea Lungă din Dâmbovița, această expoziție este adesea menționată în contexte regionale ca un exemplar de conservare a moștenirii rurale tradiționale.
Natura 2000 – ROSAC0428 Pajiștile de la Mănărade
Situl Natura 2000 al pajiștilor de la Mănărade este situat în apropiere și reprezintă o arii protejate de importanță ecologică, potrivită pentru drumeții naturale și observarile ornitologice.
Primăria Comunei Valea Lungă
Primăria comunei coordonează activitățile administrative ale localității și reprezintă un punct de referință pentru lucrătorii publici, precum și pentru cetățenii care doresc să acceseze servicii administrative locale.
Personalități
Deși nu există înregistrări semnificative despre personalități publice cunoscute fiind născute sau având legături strânse cu comuna Valea Lungă din Dâmbovița, comuna este reprezentativă pentru comunitatea rurală tradițională a regiunii Munteniei, fiind locul unde au trăit numeroși oameni simpli, lucrători în agricultură, care au contribuit la dezvoltarea vieții locale.