Celaru (Județul Dolj)

Comuna Celaru se află în sud-estul județului Dolj, în regiunea istorică a Olteniei, având ca reședință satul Celaru. Printre satele componente se numără Ghizdăvești, Marotinu de Jos, Marotinu de Sus și Soreni. Este singura localitate rurală din județ cu muzeu etnografic și se află la intersecția drumului care o leagă pe DJ604 de localitățile Leu și Vișina, la o distanță de 50 km de Craiova și 20 km de Caracal.

Date Geografice

Relief

Comuna se întinde pe un teren de șes, la marginea dunelor de nisip care se prolongă de la Jiu. Aceste dune au fost oprite prin plantații de salcâm de acum aproximativ un secol, conferind peisajului o anumită stabilitate. Pământurile sunt potrivite pentru agricultură, iar prezența lacurilor precum Lacul Biol și Lacul Grecului a marcat istoria colonizării zonei.

Climat

Clima dominează un tip continental cu influență umedă, specific regiunii Olteniei. Verile sunt călduroase, iar iernile pot fi reci, cu geruri care afectează producția agricolă. Precipitațiile sunt moderate, având o distribuție sezonieră favorabilă dezvoltării culturilor vegetale.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, comuna Celaru are o populație de 3.929 de locuitori, într-o scădere față de anul 2011 când erau înregistrați 4.593 de locuitori. Etnic, majoritatea locuitorilor sunt români (89,87%), cu o minoritate de romi (1,53%), iar pentru 8,55% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, 90,94% sunt ortodocși, iar 8,65% nu au declarat apartenența confesională.

Istoric

Istoria satului Celaru este înrăduninată într-o legandă care descrie sosirea unor familii aromâne, macedone și bulgari în secolul al XVI-lea, care au căutat refugiu după cucerirea Constantinopolului de către otomani. Aceste familii, printre care Barac, Ganuci, Giuca și Cioraia, s-au așezat inițial în „Valea Celarului”, unde au cultivat obiceiul de a săpa gropi-ascunzătoare pentru depozitarea rezervelor de alimente, denumite *chelare*, de unde a luat numele satului. Numele Celaru este, conform istoricului Nicolae Iorga, legat de acest termen și are o conotație legată de pivnite. În secolul al XIX-lea, satul a devenit un punct important în luptele de rezistență națională, având legături cu Iancu Jianu și Ene Hatu, haidușii care au sprijinit revoluțiile din 1821 și 1848. În timpul războiului de independență din 1877, 32 de băieți din Celaru au luat parte la luptele de la Plevna, printre care soldatul Brat Paun, căzut eroic. Localii au fost martorii și survolului valurilor de șapte din 1907, când au organizat un nucleu de rezistență în legătură cu satul Galesul. Administrația comunei a suferit transformări semnificative în perioada socialistă, fiind inclusă în raionul Caracal și ulterior în regiunea Oltenia, iar la 1968 s-a unit cu satelor marotinene și soreni în structura actuală.

Obiective Turistice

Muzeul Etnografic Celaru

Unicul muzeu etnografic din județul Dolj, Muzeul Etnografic din Celaru oferă vizitatorilor o călătorie în through timpul tradițiilor locale și obiceiurilor populare. Expozițiile prezintă obiecte legate de viața cotidiană rurală, arte mânălucești și moșnenițe specifice regiunii Olteniei.

Biserica „Sfântul Nicolae” din Celaru

Biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae” este una dintre cele mai vechi lăcașe de cult din comună, ridicată în anul 1830. Are un stil arhitectural specific epocii sale și reprezintă un punct de referință spiritual pentru comunitatea locală.

Biserica „Intrarea în Biserică” din Celaru

Ridicată în 1891, biserica „Intrarea în Biserică” din satul reședință este un alt lăcaș de cult istoric, reflectând evoluția comunității locale în perioada de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Bisericile din Ghizdăvești

În satul Ghizdăvești se găsesc două biserici istorice: „Sfântul Ioan Botezătorul” (1856) și „Sfântii Voivozi” (1855), ambe reprezentând moștenia culturală religioasă a comunei.

Biserica „Sfântii Arhangheli” din Marotinu de Jos

Ridicată în 1875, biserica „Sfântii Arhangheli” din Marotinu de Jos este o altă construcție de interes istoric, care a slujit comunității locale timp de multe decenii.

Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Marotinu de Sus

Biserica „Cuvioasa Paraschiva”, construită în 1868 în satul Marotinu de Sus, este unul dintre cele mai vechi lăcașe de cult din comună și reprezintă un important punct de referință pentru credincioșii ortodocși.

Biserica „Intrarea în Biserică” din Soreni

De-a lungul istoriei sale, satul Soreni a fost locuit de familii care au contribuit la dezvoltarea comunității locale, iar biserica „Intrarea în Biserică” rămâne un simbol al identității lor.

Personalități

Comuna Celaru are o tradiție de rezistență și implicare civică, fiind asociată cu personalități precum Iancu Jianu și Ene Hatu, haidușii care au activat în luptele pentru libertate națională. Printre locuitorii care au luat parte la războiul de independență se numără Brat Paun, Voicu Musat, Stan Ion, Marin Pavel și Popescu Ion. De asemenea, istoria locală a fost documentată de istoricul Nicolae Iorga, care a răspuns la o întrebare despre originile numelui Celaru, oferind o explicație legată de pivnite și tradițiile locale.