Comuna VALEA STANCIULUI - Dolj
Despre VALEA STANCIULUI din județul Dolj
Valea Stanciului (Dolj)
Valea Stanciului este o comună situată în județul Dolj, în regiunea istorică a Olteniei, România. Reședința comunei este satul Valea Stanciului, iar singurul sat component este Horezu-Poenari. Comuna se află într-una dintre cele mai vechi domenii culturale și istorice ale Olteniei, având o tradiție locală bogată în documente istorice și monumente de interes cultural.
Date Geografice
| Nume | Valea Stanciului |
| Județ | Dolj |
| Regiune istorică | Oltenia |
| Coordonate GPS | 43.9713139, 23.835049 |
| Altitudine | între 150 și 250 de metri |
| Suprafață | date necunoscute |
Relief
Relieful comunei Valea Stanciului este caracterizat de un peisaj rolos, tipic regiunii Oltenia, cu câmpii înalte și văi puțin ondulate. Zona se află într-o regiune dominantă de câmpii agricole, cu unele porțiuni mai înalte care oferă o distribție variată a vegetației și a folcelor de cultură.
Climat
Clima comunei este de tip continental, cu veri calde și seci, iar ierni rece și ninsoase. Aceste condiții meteorologice favorizează dezvoltarea agriculturii, fiind potrivite pentru culturile de bob, porumb și legume.
Populație și Demografie
Conform datelor recensământului din 2021, populația comunei Valea Stanciului se ridică la 4.806 locuitori, în scădere comparativ cu anul 2011 când erau 5.642 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,36%), urmați de o minoritate de romi (1,66%), iar pentru 15,9% din populație nu s-a înregistrat apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea sunt ortodocși (83,85%), cu 15,98% fără afiliație confesională declarată.
Istoric
Istoria comunei Valea Stanciului este strâns legată de evoluțiile administrative ale județului Dolj. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Balta, fiind compusă inițial doar din satul omonim, cu 1.819 de locuitori și o biserică. În 1925, comuna a fost inclusă în cea mai mare parte din comuna Bârza, în timp ce Horezu-Poenari a devenit parte din comuna Grecești. După cel de-Al Doilea Război Mondial, comuna a fost desființată din nou și reinclusă în comuna Bârza. În 1968, sub reforma administrativă, comunele au fost comasate sub denumirea de Valea Stanciului, iar satele Bârza, Grecești și Țugurești au fost absorbite de Horezu-Poenari și Valea Stanciului. Numele comunei provine din denumirea satului reședință, care face referire la o vale și posibil la un stanciu (cascadă) local.
Obiective Turistice
Cetatea din sec. I p. Chr.
Aflată pe teritoriul satului Valea Stanciului, acest sit arheologic din epoca preistorică reprezintă un important martor al ocupării umane a acestei regiuni încă din antichitate. Este catalogat ca monument istoric de interes local.
Biserica „Sf. Voievozi”
Biserica construită în anul 1792, reprezintă unul dintre cele mai vechi lăcașe de cult creștinesc din zonă, fiind un exemplar al arhitecturii religioase ortodoxe tradiționale din Oltenia. Este catalogată ca monument istoric de interes local.
Biserica „Sf. Dumitru”
Această biserică, amplasată pe teritoriul fostului sat Țugurești, datează din secolul al XVII-lea, având o construcție refăcută în anul 1869. Este un alt exemplar important al moștenirii culturale locale, catalogat ca monument istoric.
Biserica „Sf. Nicolae”
Situată pe teritoriul fostului sat Bârza, Biserica Sf. Nicolae a fost construită în anul 1822 și refăcută în 1889. Este un lăcaș de cult de semnificație istorică pentru satul Bârza, fiind catalogat ca monument istoric de interes local.
Biserica „Sf. Apostoli și Sf. Arhangheli”
Aflată în satul Horezu-Poenari, această biserică a fost construită în anul 1852 și refăcută în 1922. Este un important punct de interes cultural pentru comunitatea locală și este catalogată ca monument istoric de interes local.
Personalități
În cadrul comunei Valea Stanciului, nu se cunosc personalități publice de renume național sau internațional legate direct de istoria sau cultura acestui loc. Totuși, contribuțiile cetățenilor locali la dezvoltarea comunității și menținerea tradițiilor culturale și religioase reprezintă o parte esențială din identitatea acestei regiuni oltenesti.