FĂRCĂŞEŞTI (Județul Gorj)

Fărcăşeşti este o comună situată în zona central-vestică a judeţului Gorj, în regiunea istorică a Olteniei, România. Reşedinţa comunei este satul Fărcăşeşti, iar teritoriul administrativ este compus, pe lângă reşedinţă, din satele componente: Peşteana de Jos, Valea cu Apă, Fărcăşeşti-Moşneni, Rogojel, Roşia Jiu şi Timişeni. Comuna se află între râurile Motru şi Gilort, pe platforma Jiului, având o suprafață de aproximativ 8406 hectare.

Date Geografice

Relief

Teritoriul comunei Fărcăşeşti este dominant deluros, fiind inclus în zona cuprinsă între râurile Motru şi Gilort, cunosută ca platforma Jiului. Partea vestică a comunei este ocupată de o zonă colinară, unde culmile dealurilor sunt orientate de la nord spre sud, fiind puternic fragmentate de numeroase văi care se îndreaptă către râul Jiu. Această zonă colinară reprezintă aproximativ 70% din întregul teritoriul administrativ al comunei.

Climat

Comuna Fărcăşeşti se află într-o zonă cu climă continentală, influențată de relief și de apropiere de râul Jiu. Se caracterizează prin ierni rece și veri calde, cu precipitații moderate distribuite pe parcursul anului.

Populație și Demografie

Potrivit datelor recensământului din 2011, populația comunei Fărcăşeşti se ridică la 3.289 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistrase o populație de 3.868 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,69%), în timp ce pentru 3,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, preponderanța este reprezentată de credincioșii ortodocși (96,5%), iar pentru 3,31% din locuitori, apartenența confesională nu este cunoscută.

Istoric

Prima atestare documentară a satului Fărcăşeşti, care dă numele și comunei, datează din 10 iulie 1464, în timpul domniei lui Radu cel Frumos. Alte sate ale comunei au fost atestate ulterior: Roşia Jiu apare înalt în documente din 15 noiembrie 1465, Valea cu Apă (cunoscută sub denumirea de Vălari) din 18 ianuarie 1480, iar Rogojel din 2 mai 1613. De-a lungul istoriei sale, comuna a fost marcată de exploatarea cărbunelui, care a generat atât oportunități economice, cât și schimbări semnificative ale peisajului și al vieții comunitare locale.

Obiective Turistice

Biserica de lemn „Sfântul Ioan Botezătorul”

Această biserică de lemn, situată în cătunul Broștenița din satul Fărcăşeşti, a fost ridicată în anul 1848 din lemn de stejar, folosindu-se, probabil, și elemente ale unei construcții mai vechi, din secolul XVIII. Bârnele sunt îmbinate în coadă de rândunică, iar planul bisericii este tipic pentru bisericile de lemn din nordul Olteniei: tip navă, cu altar decroșat, poligonal, retras pe laturile de nord și sud. Biserica a fost renovată în 1876, apoi în perioada 1937–1938, când au avut loc reparații capitale, inclusiv înlocuirea acoperișului. A fost închisă la începutul secolului XX din cauza degradării avansate, dar a fost readusă în circuitul liturgic după restaurare. În anul 2009 a început un proces de renovare și consolidare, finanțat de Ministerul Culturii și de Consiliul Local Fărcăşeşti, iar biserica a fost săvârșită în ziua de 9 septembrie 2013, în pomenirea Sfinților Ioachim și Ana, care a devenit al doilea hram al lăcașului.

Personalități

De-a lungul istoriei sale, comuna Fărcăşeşti a fost asociată cu figuri locale importante, în special în domeniile culturale și religioase, printre care se numără preoții și lucrătorii din domeniul construcțiilor de biserici de lemn. Totuși, nu există evidențieri semnificative ale unor personalități naște din acest sat care au avut o notorietate națională largă.