Comuna RÂU DE MORI - Hunedoara
Despre RÂU DE MORI din județul Hunedoara
RÂU DE MORI (Județul Hunedoara)
Râu de Mori este o comună aflată în județul Hunedoara, în regiunea istorică a Transilvaniei, România. Reședința comunei este satul Râu de Mori, iar alcătuitorii satei componente sunt Brazi, Clopotiva, Ohaba-Sibișel, Ostrovel, Ostrov, Ostrovu Mic, Sibișel, Suseni, Unciuc și Valea Dâljii. Comuna se întinde la poalele Munților Retezat și reprezintă una dintre cele mai importante unități administrative din Parcul Național Retezat, fiind un centru esențial pentru turismul montan și cultural al regiunii Hațegului.
Date Geografice
| Nume | Râu de Mori |
| Județ | Județul Hunedoara |
| Regiune istorică | Transilvania |
| Coordonate GPS | 45.4975107, 22.8544359 |
| Altitudine | ~600-900 m |
| Suprafață | date necunoscute |
Relief
Comuna Râu de Mori este amplasată la poalele Munților Retezat, într-o zonă caracterizată de reliefuri variate, cuprinzând pante ascizibile, văi practice și versanți mari. Terenul este dominat de formațiuni înalte și de peisaje alpine, fiind înconjurată de păduri de fag și conifere, precum și de arii naturale protejate. Aceste condiții geografice o fac o destinație ideală pentru activități de drumeție și observare a naturii.
Climat
Clima comunei este de tip muntos, cu ierni reci și nevori abundente, precum și veri blânde și frescaccioare. Aceste condiții climatice permit dezvoltarea unei bogăte bune practice agricole și au contribuit la formarea unui peisaj natural impresionant, care atrage turiști din întreaga țară și străinătate.
Populație și Demografie
Conform recensământului din 2021, populația comunei Râu de Mori se ridică la 2.991 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.153 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,64%), cu o minoritate de romi (1,71%), iar pentru 6,52% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,95%), cu minorități de penticostali (11,97%) și baptiști (8,16%), iar pentru 7,92% nu se cunoaște apartenența confesională.
Istoric
Istoria comunei Râu de Mori este strâns legată de numele cnezial Cândea, una dintre cele mai bogate și influente familii din Țara Hațegului. Cel mai vechi membru documentat al acestei familii este Nicolae Cândea, a căruia existența se leagă de anul 1300. Fiul său, Mihail, a fost omorât în anul 1356, moșiile sale fiind confiscate. Cu toate acestea, trei ani mai târziu, văduva sa a primit de la rege moșiile de la Râu de Mori, Sibișel și Nucșoara. Generațiile ulterioare au extins bogăția și influența lor, dobândind diverse moșii, sate și târguri. După trecerea memorabilă a membrilor familiei la catolicism, aceasta s-a împărțit în două ramuri – Kendeffy și Kenderessy. Numele comunei provine chiar de la această familie nobilă, sublinind importanța istorică a localității în evoluția medievală a Transilvaniei.
Obiective Turistice
Cetatea Colț
Aflatăă în satul Suseni, Cetatea Colț este o construcție medieală ridicată în secolul al XIV-lea de către cneazul Cândea. Conform tradiției, aceasta ar fi inspirat-o pe Jules Verne în scrierea romanului său “Castelul din Carpați”. Deși în prezent există doar ca ruină, Cetatea Colț deține un potențial turistic extraordinar, fiind un important martor al istoriei militare și arhitecturale din zonă.
Curtea nobiliară a Cândeștilor
Situată în reședința comunei Râu de Mori, Curtea nobiliară a Cândeștilor este un complex care include clădirea rezidențială, biserica, capela de curte, moara, grajdul și alte anexe. Ridicată în secolul al XIV-lea pe ruinele unor edificii romane, aceasta deține o bogată istorie arheologică. Ansamblul a fost inclus recent pe lista monumentelor istorice, recunoașndu-i importanța culturală și arhitecturală.
Rezervația științifică Gemenele
Aflată chiar în centrul Parcului Național Retezat, Rezervația științifică Gemenele protejează singura pădure antică amestecată și una dintre puținele păduri primare rămase neafectate din Europa. Regimul de protecție este foarte strict, permițând doar activități desfășurate în scop științific, însă numai după acordul Academiei Română.
Rezervația naturală Calcarele de la Fața Fetii
Localizată în amonte de satul Clopotiva, această rezervație de tip botanic face parte din Geoparcul Dinozaurilor “Țara Hațegului”. Cu o suprafață de trei hectare, protejează specii de plante deosebit de importante din punct de vedere științific, cum ar fi Hepatica transsilvanica sau Liliul jankae.
Biserica Duminica Tuturor Sfinților
Ridicată în secolul al XV-lea de către familia Cândea, această biserică este o construcție destul de masivă care a fost declarată monument istoric. Inițial a fost capelă de curte a cneazilor, iar mai târziu a fost dăruită ortodocșilor. A fost restaurată în anul 2007 și deține o bogată colecție de obiecte sculpturale romane, aducute din Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Biserica de zid “Cuvioasa Paraschiva” din Clopotiva
Construită în secolul al XIX-lea, această biserică de zid este un important monument istoric care reprezintă moștenia religioasă și arhitecturală a satului Clopotiva.
Biserica de zid “Pogorârea Sfântului Duh” din Ostrov
Această biserică de zid, construită în secolul al XIV-lea, este un alt monument istoric esențial din satul Ostrov, reflectând tradițiile religioase și culturale ale comunității locale.
Biserica de zid “Sfântul Ioan Botezătorul” din Clopotiva
Construită în anul 1763, această biserică de zid este un important document istoric care ilustrează arhitectura religioasă a secolului al XVIII-lea în zona Hațegului.
Biserica parohială reformată din Râu de Mori
Ridicată în secolul al XVIII-lea, această biserică este un alt monument istoric esențial din reședința comunei, reprezentând moștenia reformată a regiunii.
Biserica cnezilor Cândea din Suseni
Construită în secolul al XIV-lea, această biserică este un important monument istoric care ilustrează legătura strânsă dintre familia nobilă Cândea și comunitatea locală din Suseni.
Case tradiționale țărărești din Clopotiva
Satul Clopotiva păstrează o serie de case tradiționale țărărești care contribuie la peisajul cultural al comunei, oferind un oarecare priveliște asupra vieții cotidiene din epoca veche.
Lacul Bucura
Cel mai mare lac glacial din România, Lacul Bucura este un obiectiv turistic de excepție, oferind peisaje spectaculoase și ocazii pentru activități precum drumețiile sau sporturile nautice.
Personalități
Printre personalitățile celebre conectate cu comuna Râu de Mori se numără membrii influenți ai familiei nobiliare Cândea, care au jucat un rol esențial în dezvoltarea istorică și culturală a regiunii Hațegului. De asemenea, peisajul și obiectivele turistice ale comunei au inspirat scriitori și artiști, inclusiv pe cunoscutul autor francez Jules Verne, care ar fi luat cunoștință despre Cetatea Colț în timpul cercetărilor sale pentru romanul său “Castelul din Carpați”.