Comuna PRISĂCANI - Iași
Despre PRISĂCANI din județul Iași
Prisăcani (Județul Iași)
Comuna Prisăcani se află în extremitatea de est a județului Iași, la granița cu raionul Ungheni din Republica Moldova, pe malul drept al Prutului și pe cel stâng al Jijiei. Reședința comunei este satul Prisăcani, iar alte sate componente sunt Moreni și Măcărești. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre nord-vest de Țuțora și Ungheni, iar prin DJ249B se ajunge spre Comarna. Această poziție strategică o face un punct de interes atât din punct de vedere administrativ, cât și turistic, având în vecinătate relații istorice strânse cu spațiul românesc și cu cel moldovenesc.
Date Geografice
| Nume | Prisăcani |
| Județ | Județul Iași |
| Regiune istorică | Moldova |
| Coordonate GPS | 47.0669398, 27.8800178 |
| Altitudine | 100–150 m |
| Suprafață | date necunoscute |
Relief
Comuna Prisăcani este situată pe malurile râurilor Prut și Jijia, într-o zonă predominată de câmpii înalt și pajiști, caracteristice regiunii de Extreajudețean din Moldova. Relieful este acumulat în jurul acestor cursuri de apă, oferind o peisurie lină și expansivă, potrivită pentru activități agricole și de agrement. În apropiere se află și dealuri ușoare, specifice tiparului geomorfologic al nord-estului României.
Climat
Clima comunei este de tip continental-umplut, cu ierni blânde și veri calde și uscate. Medii anuale de temperatură și precipitații sunt influențate de apropiere de frontiera de est, ceea ce poate duce la variații sezoniere ușoare, dar nu extreme.
Populație și Demografie
Conform recensământului din 2021, populația comunei Prisăcani se ridică la 3.638 de locuitori, în creștere față de 3.254 în 2011. Majoritatea locuitorilor sunt români (65,09%), iar pentru 34,91% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, 63,58% sunt ortodocși, 1,07% nu au religie, iar 34,99% nu au declarat apartenența confesională.
Istoric
Prima mențiune documentară a satului Prisăcani datează din anul 1803, conform dicționarului istoric al Academiei Române. În acea perioadă, satul se afla în ocolul Braniște, pe râul Jijia, fiind înglobat în 1832 de comuna Grozești. Satul Măcărești este menționat inițial în 1772, iar ulterior au avut loc modificări administrative semnificative. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea și era formată din satele Prisăcani și Moreni, cu o populație de 1.603 locuitori, cinci biserici, două mori de vânt și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comasarea celor două sate sub denumirea Prisăcani-Moreni. În 1931, satul și comuna au primit numele de Prisăcani, iar satele comunei Țuțora, temporar desființată, au fost alipite. Ulterior, comuna Țuțora s-a reînființat, iar Moreni a devenit din nou o localitate distinctă. În 1950, comuna a fost transferată în raionul Iași, iar în 1968 a revenit la județul Iași, în alcătuirea actuală. Originea numelui Prisăcani este legată de denumire locale de origine românească, probabil asociate unui poditor sau unui așezământ vechi.
Obiective Turistice
Biserica Sfinții Mihail și Gavril (Prisăcani)
Această biserică de lemn a fost construită în septembrie 1737 în satul Prisăcani. Construită în stil tradițional moldovenesc, cu influențe bizantine, prezintă elemente specifice acestui stil, cum ar fi turla ascuțită, absida semicirculară și ziduri groase din cărămidă. Biserica reprezintă un important monument al patrimoniului cultural și religios al Moldovei.
Biserica Sfântul Nicolae (Moreni)
Biserica de vălătuci cu hramul Sfântul Nicolae din satul Moreni a fost construită în anul 1830. Ulterior, în 1839, a început construcția unei noi biserici de vălătuci și lemn, folosind materiale din biserica veche. Lucrările au fost finalizate în 1840, iar noul lăcaș de cult a fost sfințit de arhiereul Meletie Sardion. Aceasta este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din 2015.
Personalități
De-a lungul istoriei sale, comuna Prisăcani a dat naștere sau a găzduit mai mulți demnitari și călugări ortodocși, printre care mitropolitul Veniamin Costache, care a fost implicat în construcția bisericii Sfântul Arhanghel Mihail și Gavril în satul Măcărești. De asemenea, primarul comunei, Ghiorghe Stanciu, de la Partidul Social Democrat, este o figură publică recunoscută în administrația locală.