Mocira - Maramureș
Despre Mocira din județul Maramureș
Mocira (Recea, Maramureș)
Mocira este un sat aflat în comuna Recea, din județul Maramureș, situat pe valea râului Lăpuș, la câțiva kilometri în amonte de confluența cu râul Săsar. Satul se află în Depresiunea Baia Mare, într-o zonă cu relief de câmpii și dealuri joase, având o altitudine medie de 200 de metri.
Date Geografice
| Nume | Mocira |
| Comuna | Recea |
| Județ | Maramureș |
| Regiune istorică | Transilvania |
| Coordonate GPS | 47.661019, 24.358541 |
| Altitudine | 200 m |
| Suprafață | date necunoscute |
Relief
Satul este așezat pe valea râului Lăpuș, într-o zonă caracterizată de câmpii și dealuri joase, fiind a doua zonă depresionară din județul Maramureș. Lungimea sa de altitudine medie de 200 de metri oferă o poziție avantajoasă în cadrul depresiunii baia-măriiene.
Climat
Regiunea se bucură de un climat continental moderat, influențat de apropierea de celălalt sistem montanos, cu veri călduroase și ierni blânde până la rece.
Populație și Demografie
Conform recensământului din 2011, satul era locuit de 955 de locuitori. Din punct de vedere etnografic, comunitatea este predominant românească.
Istoric
Prima atestare documentară a satului datează din anul 1411, sub denumirea de Hidegkuth. În evul mediu, Mocira a aparținut domeniului orașului Baia Mare, devenind apoi proprietatea unor despoti sârbi, iar mai târziu, a Direcției minelor din Baia Mare. În secolul al XVI-lea, satul a trecut printr-o serie de schimbări de proprietate, inclusiv o donație către Ștefan Szabo și Farkas, și în cele din urmă, a devenit posesia baronului Bethlen. Numele satului provine din apelativul mociră, ce înseamnă „loc apătos, mlăștinos, noroios”. În 1918, numele maghiar Hidegkuth a fost abandonat definitiv, iar denumirea românească Mocira a rămas în uz.
Obiective Turistice
Printre obiectivele turistice se numără cele două biserici din sat – una ortodoxă, ridicată în 1946 și sfăcută în 1973, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, și o biserică greco-catolică, de stil modern, cu hramul Preasfânta Inimă a lui Isus și Inima Neprihănită a Mariae. Traseul turistic care urmează malul râului Lăpuș oferă ocazia de a explora natura înconjurătoare, inclusiv podul de la Cătălina și lunca râului.
Personalități
Printre personalitățile legate de sat se numără Gheorghe Brânzei (n. 1951), deputat între 1992 și 1996 și director al Bancii Naționale a României pentru Maramureș, precum și Nicolae Barbul (1879–1932), delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în 1918. De asemenea, satul este reprezentat într-un ansamblu de copii de dansuri populare românești numit „Mocirița”, înființat în 2005.