Preluca Nouă (Copalnic-Mănăștur, Maramureș)

Preluca Nouă este un sat situat în comuna Copalnic-Mănăștur, județul Maramureș, în sudul regiunii, pe Masivul Preluca. Localitatea se află în apropiere de Cetatea Chioarului și este cunoscută pentru pașii săi istorici, tradițiile locale și peisajele montane înconjurătoare. Satul a fost mereu locuit de comunitatea românească și deține o bogată moștenire culturală și religioasă.

Date Geografice

Relief

Satul este așezat pe Masivul Preluca, într-o poiană montană încadrată de dealuri și păduri. Releful este caracterizat prin relieful ondulat, potrivit pentru exploatarea livezelor și pentru practicarea agriculturii de tradiție. Peisajul este dominat de vegetația naturală și de structuri de tip sat românesc, care păstrează arhitectura tradițională.

Climat

În zonă este dominant un climat continental temperat, influențat de înălțime și de aspectul montan. Iernile sunt răcoroase și ninge abundent, iar vara este blândă, cu temperaturi moderate, favorabile exploatării livezelor și turismului rural.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2011, populația satului era de 298 de locuitori. Evoluția demografică arată o tendință de stabilizare a numărului de locuitori, după o perioadă de scădere semnificativă în anii '90. Locuitorii sunt de etnie românească, cu tradiții strânse legate de cultul ortodox și de viața comunitară.

Istoric

Preluca Nouă este atestată documentar încă de la anul 1603, sub numele de Praelukafalva. Împreună cu Preluca Veche, cele două localități au format un singur sat până în jurul anului 1800. Numele satului provine din cuvântul „prelucă”, care înseamnă „poiană de munte”, completat cu „Nouă” pentru a-l diferenția de satul vecin. În secolul al XIX-lea, localitatea a fost cunoscută și sub denumirea maghiară Ujharagoș, o referire ironică la relațiile dificile dintre autoritățile maghiare și locuitorii liberi ai satului. În evoluția istorică a satului au avut loc numeroase schimbări administrative, dar identitatea românească a fost păstrată în mod constant.

Obiective Turistice

Printre obiectivele turistice ale satului se numără biserica parohială construită din piatră și cărămidă, ridicată între 1921 și 1927, cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”. Biserica este un exemplar de arhitectură religioasă românească din perioada interbelică și conține picturi murale realizate de pictorul Cioran Marius în tehnica secco. Satul este, de asemenea, recunoscut pentru livezele sale bogate și pentru peisajele montane care îl împrejmuiesc, fiind recomandat ca destinație pentru turismul rural și cultural.

Personalități

Printre figurele notabile legate de sat se numără preoții care au slujit în parohia ortodoxă, printre care pr. Ioan din 1733, preoții Todea, Ioan și Alexa (1758-1826), sub care s-a construit biserica, precum și pr. Teodor și pr. Vasile Pop (1826-1839). De asemenea, pictorul Pop Ianoș din Groși, care a refăcut pictura interioară a bisericii în anii 1975-1976, este o personalitate artistică importantă pentru comunitate.