Comuna RONA DE SUS - Maramureș
Despre RONA DE SUS din județul Maramureș
Rona de Sus (Maramureș)
Rona de Sus este o comună aflată în nord-vestul județului Maramureș, în regiunea istorică a Transilvaniei, România. Comuna este formată din două sate: Rona de Sus, care servește ca reședință comunală, și Coștiui, ambe situate într-o zonă de ofrindă naturală și bogată în moștenire culturală. Această regiune este cunoscută pentru diversitatea etnică și confesională, precum și pentru patrimoniul istoric și natural pe care îl păstrează de-a lungul secolelor.
Date Geografice
| Nume | Rona de Sus |
| Județ | Județul Maramureș |
| Regiune istorică | Transilvania |
| Coordonate GPS | 47.888588, 24.0508844 |
| Altitudine | ~400-500 m |
| Suprafață | 6830 ha |
Relief
Comuna Rona de Sus se află într-o zonă caracterizată de reliefuri ondulate, dominant de păduri și văi agrícole. Regiunea face parte din cadrul fizic al Maramureșului, unde lanțurile de munți și dealurile se amestecă cu pădurile de fag și pin, oferind o peisură variată și atrasctivă atât din punct de vedere natural, cât și turistic.
Climat
Zona este caracterizată de un climă continentală umărată, cu ierni blânde și veri blânde până călduțe. Această combinație face ca regiunea să fie potrivită pentru activități de agroturism, plimbări în natură și explorare culturală pe parcursul întregului an.
Populație și Demografie
Conform datelor recensământului din 2021, comuna Rona de Sus are o populație de 4.171 de locuitori, într-o creștere față de recensământul din 2011, când erau înregistrați 3.855 de locuitori. Comunitatea este formată în principal din români (54,21%), ucraineni (34,6%) și maghiari (5,49%), cu 5,18% ai căror etnii nu au fost declarate. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,95%), urmați de martori ai lui Iehova (6,81%), romano-catolici (5,71%) și greco-catolici (5,18%), în timp ce 5,51% nu au declarat apartenența confesională.
Istoric
Istoria comunei Rona de Sus este strâns legată de evoluțiile istorice ale regiunii Maramureș, aflate într-un continuu dezvăluire a identității culturale și etnice. Numele „Rona” provine din limba română și se referă la un tip de releu agricol, sugerând o lungă tradiție agrară. În perioada modernă, satul a fost influențat de prezența diversificată a comunităților locale, fiind administat de diverse puteri istorice, inclusiv sub dominația Habsburgilor. De-a lungul secolilor, religia a avut un rol central în viața comunității, fiind reflectat în construcțiile de cult care încă stau mărtie.
Obiective Turistice
Mănăstirea Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” – Rona de Sus
Această mănăstire este un centru de viață spirituală pentru comunitatea ortodoxă locală și reprezintă un punct de interes pentru credincioșii și turiștii care doresc să descopere moștenirea religioasă a regiunii.
Biserica ucraineană „Adormirea Maicii Domnului” – Coștiui
Construită în anul 1775 la cererea muncitorilor minieri, biserica este un exemplar de arhitectură barocă din piatră. Printre obiectele de cult păstrate se numără un via crucis de dimensiuni considerabile și o statuetă a Sf. Anton de Padova. În perioada comunistă, parohia greco-catolică a fost desființată și anexată de biserica ortodoxă, până în 1990 când a fost readusă la viață de către preotul Vasile Udriciuc.
Capela „Fecioara Maria” – Coștiui
Realizată în anul 1771, această capelă este una dintre construcțiile de cult mai vechi din sat, reflectând tradițiile religioase ale comunității locale.
Capela „Sf. Ana” – Coștiui
Altă construcție de cult din satul Coștiui, aceasta capelă este un loc de rugăciune și reflecție pentru locuitorii și credincioșii din zonă.
Biserica romano-catolică „Sf. Ioan” – Coștiui
Construită între anii 1807 și 1812 în stil baroc, biserica a fost renovată pe exterior în 1995 și pe interior în 1997. Se află în apropiere de Castelul Apaffi și reprezintă un important punct de interes cultural și religios pentru comunitatea romano-catolică.
Capele din Calea Crucii – Coștiui
Aceste capele, inclusiv Capela Calvaria, sunt amplasate în cimitirul romano-catolic din Coștiui și au fost construite între anii 1841 și 1842. Ele sunt aranjate pe direcția nord-sud și reprezintă un complex de valoare istorică și artistică.
Statuia „Sfântul Ioan Nepomuk” – Coștiui
Această statuie este un monument istoric situat pe teritoriul satului Coștiui și este desemnată ca fiind de interes cultural pentru vizitatorii care doresc să descopere moștenirea artistică a regiunii.
Castelul Apaffi – Coștiui
Fostul castel de vânătoare al voivodului Mihai Apafi I a fost construit în anul 1689. Din clădirea originală au mai rămas doar subsolul și o cameră, restul suferind modificări de-a lungul anilor. De-a lungul timpului, clădirea a fost folosită drept închisoare și reședință pentru familiile care au administat minele de sare locale. Astăzi, castelul este un punct de interes istoric pentru turiștii pasionați de arhitectură și istorie.
Rezervația Naturală „Pădurea Ronișoara” – Rona de Sus
Această rezervație naturală se întinde pe o suprafață de 62,00 ha și protejează un ecosistem de pădure care reprezintă un loc important pentru biodiversitatea regiunii.
Rezervația Naturală „Pădurea de larice” – Coștiui
Extinsă pe o suprafață de 70 ha, această rezervație este dedicată protejării unui tip specific de pădure de larice, oferind ocazia de a explora un habitat natural unic.
Personalități
Printre personalitățile asociate comunei Rona de Sus se numără primarul Alexa Semeniuc, care conduce administrarea locală din octombrie 2020. De-a lungul istoriei, satul a fost locuit de oameni de treabă și muncitori minieri, alături de comunități ucrainene, maghiare și române care au contribuit la îmbogățirea culturală a regiunii.