Ruşor (Copalnic-Mănăştur, Maramureş)

Satul Ruşor se află în comuna Copalnic-Mănăştur, din județul Maramureș, în regiunea istorică a Transilvaniei. Este situat în Depresiunea Copalnic-Mănăştur, la nord de masivul Preluca, pe valea râului Bloaja, pe drumul care leagă Târgu Lăpuș. Localitatea este atestată documentar încă din anul 1528, sub numele de Dragumerfalwa, iar ulterior a fost cunoscută și sub denumirile Rușor („Între Ape”) și Rozsapatak („Valea Rozelor”).

Date Geografice

Relief

Satul este amplasat în depresiunea cuprinsă între Dealurile Chioarului și Masivul Preluca, pe valea râului Bloaja. Așezările din această zonă se dezvoltă pe un relief predominant lin și rodit pentru agricultură, având la nord masivul înalt și acoperit de pădure a Masivului Preluca.

Climat

În zona Maramureșului, climatul este de tip continental, cu ierni reci și sezoane estive blânde până la calde. Regiunea este influențată de masivul Preluca, care poate genera microclime locale, iar precipitațiile sunt distribuite destul de uniform pe parcursul anului.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2011, satul Ruşor avea o populație de 272 locuitori. Din punct de vedere demografic, satul a înregistrat o evoluție istorică: de la 12 capi de familie în 1543, la 42 de locuitori în 1634, 444 în 1900, 410 în 1966, ajungând la 263 de locuitori în 2011. Evoluția demografică reflectă tendințele privind nașterile și migrația, caracteristice regiunii.

Istoric

Istoria localității este strâns legată de evoluția feudală a Transilvaniei. A fost proprietatea diversilor nobili arcași: văduva lui Dragffy Gaspár (1543), apoi a fiului său Dragffy Gheorghe (1553), ulterior a lui Bathory Ștefan (1556), iar apoi Cetății Chioar. Între noiembrie 1599 și septembrie 1600, Ruşor a fost sub stăpânirea lui Mihai Viteazul. Ulterior, satul a trecut prin diverse posesii: familia grofului Kornis Sigismund (1699-1784), apoi familia Teleki (1820), și, în cele din urmă, familiile Petrovan, Dragomir, China și Tâmbuș din 1898. Etimologia numelui provine din cuvântul românesc „râușor”, derivat din „râu” (apă curgătoare) cu sufixul de diminuție „-șor”, într-o interpretare toponimică legată de afluentul său mic al râului principal.

Obiective Turistice

Principala atracție a satului este Parohia Ortodoxă Ruşor, cu biserica sa de piatră și cărămidă ridicată în 1880, având hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir”. Biserica, construită de meșterii Maftei Pop și Tănăsie Farcaș, este un exemplar al arhitecturii religioase locale și a fost supusă unui amplu proces de modernizare în anul 2020. În apropiere se află drumuri care conduc spre Târgu Lăpuș și Masivul Preluca, oferind acces la peisaje naturale și trasee de drumeție.

Personalități

Printre figurele notabile legate de sat se numără preotul Ioan Nechita, care a inițiat un amplu proiect de reabilitare a bisericii parohiale în anul 2020, precum și pr. Nechita Alexandru, care a oficiat slujba de sfințire a bisericii repictate în 1980. De asemenea, localitatea a fost legată istoric de strămoșii familiilor Petrovan, Dragomir, China și Tâmbuș.