Starchiojd (Județul Prahova)

Comuna Starchiojd se află în nord-estul județului Prahova, în regiunea istorică a Munteniei, la poalele Carpaților Mijlocii, pe Teleajenului și în vecinătatea județului Buzău. Este formată din șapte sate: Brădet, Gresia, Rotarea, Starchiojd (reședința), Valea Anei și Zmeuret. Având o istorie foarte veche, fiind primul loc din județul Prahova cu o documentație oficială (din 1418), comuna este cunoscută pentru moșneniile sale tradiționale și peisajele sale împresate în vallele Bîscai Chiojdului.

Date Geografice

Relief

Reliele comunei sunt dominate de dealurile Subcarpatenului prahovesc, într-o structură de amfiteatru natural format de cinci văi principale: Chiojd, Brădet, Benia, Valea Anei și Rotarea. Terenul este acoperit în proporție de 62% cu păduri naturale, predominant de specii caducifoliate, adaptate la relieful ondulat. Înălțimile variază între 300 m în văi și peste 1000 m pe dealurile înconjurătoare.

Climat

Comuna se află într-o zonă cu clima continentală umplută, influențată de apropierea masivului Carpaților, caracterizată prin ierni blânde și veri racorite, cu precipitații moderate distribuite pe întreaga perioadă.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, comuna Starchiojd are o populație de 3.299 de locuitori, reprezentând o ușoară scădere comparativ cu anul 2011 (3.770 de locuitori). Majoritatea locuitorilor sunt de etnie română (89,72%), iar din punct de vedere confesional, 88,48% sunt ortodocși. Distribuția de gen este aproape echilibrată: 49,9% bărbați și 50,1% femei. O proporție semnificativă (88,7%) a locuitorilor a fost născută în același loc, indicând o comunitate rurală stabilă.

Istoric

Istoria comunei Starchiojd este strâns legată de evoluția satelor Chiojdu Mare și Star-Chiojdu, despărțite oficial în 1562. Prima mențiune documentară a sursei locale datează din 1418, fapt ce o face cea mai veche localitate din județul Prahova. În secolul al XIX-lea, comuna avea aceeași compoziție ca astăzi, fiind înființată ca o unitate administrativă în plaiul Teleajen, cu o populație de 3.307 de locuitori. Activitățile economice tradiționale includeau agricultura, exploatarea lemnului și creșterea vitelor. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celuilalt, comuna era un centru administrativ important, cu școli, biserici și infrastructură hidraulică (mori, fierăstrăie).

Obiective Turistice

Biserica Sfântul Nicolae

Aceași bisiciească a secolului al XVIII-lea (1749), restaurată între 1980–1982, cunoscută pentru picturile interioare valoroase și arhitectura de lemn tradițională.

Biserica Maica-Dumnezeu Parascheva-Gârbească

Biserică construită între 1782–1784, reprezentând un alt exemplu remarcabil de arhitectură de lemn din perioada modernă.

Case tradiționale cu demonte și pod șemineu

Case din secolul al XVIII-lea, având un cadru de piatră și lemn, cu demonte (subsol) și pod șemineu, ilustrând stilul arhitectural specific Munteniei de munte.

Inscrepația de piatră de pe Dealul Corbului

Aflată în satul Valea Anei, pe Dealul Corbului, o inscripție antică pe piatră, presupusă a face referire la tătari, documentată de istoricul Nicolae Iorga.

Personalități

Printre personalitățile asociate comunei se numără Nicolae Iorga, istoric și scriitor român, care a documentat inscripția de piatră de pe Dealul Corbului. Primarul actual al comunei este Nicolae Brînzea, aparținător Partidului Național Liberal.