Sălăţig - Sălaj
Despre Sălăţig din județul Sălaj
Sălăţig (Comuna Sălățig, Județ Sălaj)
Sălățig este o comună aflată în județul Sălaj, regiunea istorică Transilvania. Principala localitate a satului Sălățig poartă același nume și este cunoscută în special prin biserica de lemn a satului Bulgari, amplasată în apropiere.
Date Geografice
| Nume | Sălățig |
| Comuna | Sălățig |
| Județ | Sălaj |
| Regiune istorică | Transilvania |
| Coordonate GPS | 47.35417, 23.15585 |
| Altitudine | date necunoscute |
| Suprafață | date necunoscute |
Relief
Reliul satului Sălățig se încadrează în cadrul câmpiei Sălajului, într-o zonă dominată de valea râului Sălaj. În apropiere se află și satul Bulgari, situat pe malul acestei văi, având acces la terenuri agricole și păduri de stejari și carpeni.
Climat
Regiunea Sălajului este caracterizată de un climat continental cu influență oceanică, cu temperaturi blânde în primăvară și toamnă, ierni reci și veri blânde până calde. Precipitațiile sunt moderate și distribuite destul de uniform pe parcursul anului.
Populație și Demografie
În secolul XX, satul Sălățig era predominant locuit de populație românească, cu o minoritate maghiară. Potrivit datelor istorice, numărul familiilor românești din satul Bulgari era de 14 în anul 1733, iar la începutul secolului XX, localitatea avea aproximativ 600 de iugeri, majoritatea ocupate în agricultură. Potrivit prospectului bisericesc din 1900, comunitatea era formată din 321 de credincioși greco-catolici, organizați sub o filie a parohiei Sălățig.
Istoric
Istoria satului Sălățig este strâns legată de evoluția comunității din satul Bulgari, situat în apropiere. Primele consemnări ale localității Bulgari, începând din secolul al XIV-lea, se referă la documente de proprietate și acte juridice legate de moșteniri și iobagi. Potrivit lui Petri Mór, cel care a scris monografia comitatului Sălaj, satul a fost inițial populat de maghiari, dar a fost pustiit din cauza confruntărilor armate. În secolul al XVII-lea a existat o biserică calvină, iar autorii români ai începutului secolului XX au sugerat că aceasta ar fi putut aparține comunității românești. Satul a fost repopulat în anul 1719, iar în 1733 este consemnat ca localitate românească cu 14 familii și un preot ortodox, Vasile. În perioada 1760-1762, satul avea o biserică ortodoxă și 36 de familii ortodoxe. În anul 1864, localitatea era cunoscută sub numele de Nyirmon sau Bulgar, fiind considerată curat românească. La 1900, comunitatea era formată din 321 de credincioși greco-catolici și 6 persoane izraelite. În 1936, numărul credincioșilor a crescut la 400, în plus cu 4 credincioși ortodocși, 6 neoprotestanți și 2 izraeliți.
Obiective Turistice
Principala atracție turistică din zonă este biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Bulgari, datată în 1759 sau cu 2-3 ani mai târziu conform datării dendrocronologice. Acesta este un monument de interes istoric și arhitectural, înscris în Codul LMI sub numărul SJ-II-m-A-05029. Biserica reprezintă un adevărat prototip al bisericilor tradiționale românești și a atras turisti din întreaga țară.
Personalități
Dintr-un punct de vedere istoric, satul este asociat cu figuri precum Vasile, preotul ortodox consemnat în anul 1733, și Vasile Lung, cantor și învățător al școlii din Bulgari la începutul secolului XX. De asemenea, numele lui Petri Mór apare ca sursă importantă pentru înțelegerea evoluției istorice a localității.