Stârciu - Sălaj
Despre Stârciu din județul Sălaj
Stârciu (HOROATU CRASNEI, Sălaj)
Stârciu este un sat așezat în comuna Horoatu Crasnei, din județul Sălaj, în regiunea istorică a Transilvaniei, România. Localitatea se află pe malul văii Stârciului, într-un peisaj de câmpie și dealuri blânde, având o istorie documentată încă din secolul al XIV-lea.
Date Geografice
| Nume | Stârciu |
| Comuna | HOROATU CRASNEI |
| Județ | Sălaj |
| Regiune istorică | Transilvania |
| Coordonate GPS | 47.0874728, 22.9199786 |
| Altitudine | date necunoscute |
| Suprafață | date necunoscute |
Relief
Satul este situat pe malul stâng al văii Stârciului, una dintre cele mai mici râuri din județ, care străbate o zonă de câmpie împărțită de pajiști și livezi. Peisajul este dominat de dealuri blânde specifice regiunii Meseș, cu acțiuni de relief care favorizează exploatarea agricolă tradițională.
Climat
Regiunea se încadrează într-un climat continental temperat, cu ierni blânde și estive calde, influențat de curenții de aer din sud-vest. Astfel de condiții permit o lungă perioadă de vegetație, potrivită pentru culturile agricole specifice zonei.
Populație și Demografie
Conform recensământului din 2002, satul avea 1.023 locuitori, distribuiți aproape egal între sexe: 513 bărbați și 510 femei. Comunitatea este majoritar românească, cu o tradiție culturală puternică legată de credința ortodoxă și greco-catolică.
Istoric
Prima atestare documentară a satului datează din 1341, când apare sub numele de *villa olakalis Bogdanynhaza*. De-a lungul secolilor, denumirea localității a evoluat semnificativ: Bogdánháza, Bogdánfalva, Stîrca, Sztîrcsi, Sztărcs, Stîrci și în cele din urmă Stârciu. Un element remarcabil al patrimoniului arheologic este o piesă unică în nord-vestul României, atribuită unui războinic dac, descoperită lângă localitate. Satul a fost martor al schimbărilor religioase și culturale din zona, reflectate în evoluția comunității sale spirituale.
Obiective Turistice
Printre obiectivele de interes găsim biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae”, ridicată între 1904–1911 și consacrată de viitorul patriarh Miron Cristea, precum și biserica greco-catolică „Sfinții Arhangheli”, construită în 1945. De asemenea, pe malul drept al văii se află ruinele vechii biserici de lemn din secolul al XVIII-lea și a celei de zid din secolul al XIX-lea, locație unde se păstrează câteva cruci de piatră vechi. Satul reprezintă o destinație valoroasă pentru cei interesați de istoria religioasă și culturală a regiunii.
Personalități
Printre figuri notabile asociate satului se numără preotul Petru Tămășoiu, lider al comunității ortodoxe în începutul secolului al XX-lea, care a coordonat construcția bisericii „Sfântul Nicolae”, precum și preotul Vasile Stanciu, care a finanțat zugrăvirile interioare ale acesteia în 1937. De asemenea, Gavril Taloș a donat terenul pentru construcția bisericii ortodoxe.