Preajba - Teleorman
Despre Preajba din județul Teleorman
Preajba (Poeni, Teleorman)
Preajba este un sat situat în comuna Poeni, în nordul județului Teleorman, pe Câmpia Găvanu-Burdea. Localitatea se află la aproximativ 70 km de reședința județului, Alexandria, și este străbătută de văile Dâmbovnicului și Glavaciocului, fiind un sector de tranziție între câmpia piemontană și cea tabulară.
| Nume | Preajba |
| Comuna | Poeni |
| Județ | Teleorman |
| Regiune istorică | Țara Românească |
| Coordonate GPS | 46.005064, 23.667751 |
| Altitudine | date necunoscute |
| Suprafață | date necunoscute |
Relief
Relieful satului se înscrie în câmpia Găvanu-Burdea, într-un sector de tranziție între câmpia piemontană de la nord și cea tabulară de la sud. Teritoriul este străbătut de văile Dâmbovnicului, Glavaciocului și Pietrisului, cu un relief neted. La sud se află faza Preajba, iar satul Albeni se învecinează la o distanță de 6 km.
Climat
Regiunea se bucură de climă continentală cu influență continental-mediterraneană, specifică Câmpiei Române. Aceasta se caracterizează prin veri calde și uscate și ierni rece, cu precipitații moderate distribuite pe parcursul anului.
Populație și Demografie
La recensământul din 2002, satul avea o populație de 487 de locuitori. Acesta face parte dintr-o zonă cu o istorie demographică îndelungată, documentată încă din secolul al XV-lea, iar așezările sunt răspândite pe teritoriul comunei Poeni, care cuprinde 7 sate.
Istoric
Satul este menționat în documente istorice din 8 decembrie 1617, în care apare numele „Preajba” ca martor la eliberarea din rumână a satului Cartojani. În acel document, Mircea Spătar din Preajba este unul dintre martori. Așezările din zonă sunt documentate încă din secolul al XV-lea și au fost organizate în odăi precum Odaia de la Putul Breazului, Valceaua Rontei și Podul Mocanului. În jurul anului 1832, Elena Rasuceanu, din Rasuceni, a construit biserica din satul Catunu, iar populația s-a clădit pe moșia acesteia. Satul a fost de asemenea afectat de improprietărirea efectuată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a reorganizat structura agrară locală.
Obiective Turistice
Potrivit pentru vizitatori interesați de peisaje rurale și istorie medievală, satul este situat într-o zonă cu un potențial turistic neconvențional, străbătut de râurile și văile specifice Câmpiei Române. În apropierea comunei Poeni și a satului Silistea, se pot explora tradițiile locale și peisajele din câmpia tranquilă.
Personalități
Printre figure istorice conectate la zonă se numără Mircea Spătar, menționat în documentul din 1617, și Elena Rasuceanu, care a construit biserica din Catunu în jurul anului 1832. De asemenea, satul Brătești este legat de o legendă care-l asociază pe Mihai Viteazul și pe capitanul său Bratu Ghindarcea, după bătălia de la Călugăreni.