Alexandru Vlahuţă (Judeţul Vaslui)

Comuna Alexandru Vlahuţă se află în partea de sud a judeţului Vaslui, la 24 km de oraşul Bârlad, 60 km de oraşul Vaslui şi la 80 km de oraşul Huşi. Reşedinţa comunei poartă acelaşi nume, iar satele componente sunt: Alexandru Vlahuţă, Ghicani, Buda, Morăreni şi Floreşti. Aşezată pe Colinele Tutovei, comuna se întinde pe un dealoasă sculptural şi fragmentat, având o bogată istorie care o leagă de evenimente importante din evoluţia regională.

Date Geografice

Relief

Relieful comunei este caracterizat printr-o structură sculpturală şi fragmentată, ca urmare a vărilor adânci şi a dealurilor înguste. Pe văi predomină aspectul de şes, în lunca majoră a apelor. Energia reliefului variază semnificativ de la nord la sud: în nord se atinge altitudinea de 200 m, în timp ce în sud, în aval, cota scade la 150 – 100 m. Comuna este marginită de două pârâuri: Simila şi Ibana (străvecia Liubana – „valea dragostei”).

Climat

Clima predominantă în această regiune a judeţului Vaslui este un tip continental cu influenţe mediterraneene, fiind marcată de veri calde şi ierni rece, cu precipitaţii moderate distribuite pe parcursul anului.

Populație și Demografie

Potrivit datelor disponibile, comuna se desfalce pe un număr limitat de sate, printre care cele mai cunoscute sunt: satul reşedinţă, Ghicani, Buda, Morăreni şi Floreşti. Populaţia este formată în principal din locuitori activi în agricultură, având ca resurse principale terenurile arabile, păsunele, fâneauzele, pădurile şi activităţile legate de creşterea animalelor. Datele exacte privind numărul locuitorilor nu sunt cunoscute într-un mod precis.

Istoric

Istoria comunei este strâns legată de evoluţia istorică a regiunii Moldovei. Prima menţiune documentară a unui sat pe teritoriul comunei datează din anul 1434, emisă la Suceava de către Ştefan Voivoz, care menţionează satul Mânzaţi la obârşia Liubanei. Ulterior, în 1598, apar primele atestări pentru satul Floreşti, iar în 1619 pentru satul Pleşani (Pleşeşti). Reliiful prietenos şi cursurile de apă au permis locuitorilor să îşi întemeieze aşezările în florişte, unde au dezvoltat atât agricultura, cât şi meşteşugurile. În această regiune erau cunoscute vadurile de moară şi pivele de bătut suman. Totodată, locuitorii au dezvoltat o tehnică specială de obţinere a varului, pentru care erau vestiţi în aşezările din apropiere. În anul 1830, la schitul Mânzaţi a luat fiinţă una dintre primele şcoli rurale din Moldova, iar în 1881 a fost inaugurat spitalul de la Floreşti. Numele comunei îl poartă pe Alexandru Vlahuţă, născut în satul respectiv în anul 1858, precum şi pe Constantin Chiriţa, născut în Ibăneşti în 1925.

Obiective Turistice

Capul Dealului

La acest punct s-au descoperit vestigii ale culturii Precucuteni şi Cucuteni, precum şi elemente reprezentative pentru perioada de sfârşit a epocii bronzului, oferind astfel o perspectivă asupra vieţii umane din epoci stravechii.

Schelet de mamut descoperit în 1889

În negura mileniilor s-a păstrat un schelet de mamut, descoperit în anul 1889, care constituie un atracțiv interesant pentru cercetătorii şi vizitatorii pasionaţi de istorie naturală.

Personalități

Comuna Alexandru Vlahuţă este natal orizontului unor personalităţi notabile, printre care se numără Alexandru Vlahuţă (5 septembrie 1858), născut în satul care poartă acel nume, şi Constantin Chiriţa (12 martie 1925), născut în Ibăneşti. Acestaşi spaţiu a fost martor şi gazdă al unei dezbateri semnificative legate de dezvoltarea comunei, sub conducerea primarului Dănuţ Cojocaru, care îşi propune să creioneze un viitor progresiv pentru întreaga comunitate locală.