Comuna SPULBER - Vrancea
Despre SPULBER din județul Vrancea
Spulber (Județul Vrancea)
Comuna Spulber se află în vestul județului Vrancea, pe malul râului Zăbala, într-o zonă depresionară submontană a Subcarpațiilor Vrancei. Reședința comunei este satul Spulber, iar alte localități componente includ Carșochești-Corăbița, Morărești, Păvălari, Tojanii de Jos, Tojanii de Sus și Țipău. Comuna este cunoscută tradițional pentru confecționarea buciumelor, fiind una dintre puținele localități din țară și unica din Vrancea în care se mai amestecă acest instrument popular.
Date Geografice
| Nume | Spulber |
| Județ | Județul Vrancea |
| Regiune istorică | Moldova |
| Coordonate GPS | 45.7440351, 26.7218625 |
| Altitudine | între 150 și 250 de metri |
| Suprafață | date necunoscute |
Relief
Comuna Spulber este amplasată într-o zonă depresionară submontană, dominată de dealuri și văi puțin înaltate, situate la marginea de vest a Subcarpațiilor Vrancei. Terenul este acoperit de păduri și livezi, iar râul Zăbala traversează zona, contribuind la un relief variat și accesibil pentru activități agricole și pășuloase.
Climat
Clima comunei Spulber este de tip continentală umedă, caracterizată de ierni blânde și veri calide cu precipitații regulate. Această configurație climatică este specifică regiunii Moldovei și este influențată de apropierea derii Subcarpaților Vrancei și de bazeul Carpaților.
Populație și Demografie
Potrivit datelor recensământului din 2021, comuna Spulber are o populație de 1.241 de locuitori, în ușoară scădere comparativ cu recensământul anterior din 2011, când numărul locuitorilor era de 1.279. Majoritatea locuitorilor sunt de etnie română (87,19%), iar din punct de vedere confesional, predomină ortodocșii (87,19%). Pentru aproximativ 12,73% din locuitori nu se cunoaște apartenența confesională.
Istoric
Originea numelui Spulber se leagă de unul dintre feciorii Babei Tudora Vrâncioaia, care a primit acest teritoriu ca recompensă de la domnitorul Ștefan cel Mare pentru sprijinul acordat în războaiele cu otomanii, în special după Bătălia de la Valea Albă din 1476. Satul reședință, Spulber, este atestat documentar încă din 1431. În sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna facea parte din plasa Vrancea a județului Putna, fiind alcătuită din satele Carșochești, Spulber și Trojanu, cu o populație de 809 de locuitori. În perioada interbelică, anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, cu 844 de locuitori, iar în 1931 apar noile sate Corăbița, Morărești și Păvălari. În timpul regimului comunist, comuna a trecut prin mai multe schimbări administrative, fiind transferată la diverse raioane și regiuni, până în 1968 când a fost arondată la județul Vrancea și temporar desființată, fiind inclusă în comuna Paltin. Comuna Spulber a fost reînființată în anul 2004, în structura actuală, având astăzi un rol important în conservarea tradițiilor locale, în special în domeniul meșternăției populare.
Obiective Turistice
Buciumașii
Un ansamblu folcloric local, Buciumașii, reprezintă una dintre cele mai remarcabile tradiții culturale ale comunei Spulber. Conform legendei, buciumul era folosit de-a lungul istoriei pentru a chema cei șapte feciori ai Babei Tudora Vrâncioaia la lupta alături de Ștefan cel Mare împotriva otomanilor. Astăzi, acest instrument este încă folosit ca mijloc de comunicare între gospodării, iar meșterii locali, precum Cristea Tulache din satul Țipău, continuă să confecționeze buciume folosind tehnici transmise din generații în generații.
Mediul natural și drumul județean DJ205D
Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ205D, care o leagă spre sud cu comuna Nereju și spre nord cu comuna Paltin, oferind acces la rute pășuloase și peisaje naturale specifice Subcarpaților Vrancei. Zona este potrivită pentru vizitatori care doresc să exploreze peisourile submontane și să descopere farmecul satelor tradiționale din regiune.
Personalități
Printre personalitățile locale remarcabile se numără Cristea Tulache, originar din satul Țipău, un renumit făuritor de buciume care a învățat meseria de la tatăl și bunicul său, devenind unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai tradiției de confecționare a instrumentelor populare din Vrancea.