Bughea de Sus (Argeș)

Bughea de Sus este o comună situată în nord-estul județului Argeș, în regiunea istorică a Munteniei, pe malurile râului Bughea, la nord-vest de Câmpulung. Reședința comunei este satul Bughea de Sus, singurul localității administrative din componența acesteia. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ735 și este cunoscută mai ales pentru statutul ei de stațiune balneo-climaterică, datorită zăcământului hidrotermal prezent în zona.

Date Geografice

Relief

Comuna Bughea de Sus este amplasată pe malurile râului Bughea, într-o depresiune formată de văile Bughea, Bughița, Măgura, Valea Tolii și Valea Rece, la poalele Muntelui Iezer din masivul Făgăraș. Relieful este caracterizat prin un tipar subalpin, cu terenuri ondulate și acoperții de păduri care contribuie la un microclimat blând, potrivit pentru desfacerea activităților balneare și climaterice.

Climat

Clima dominuentă în zona Bugheii de Sus este de tip subalpin, de cruțare și tonifiant, cu variații mici de temperatură între zi și noapte, vânturi slabe și insolație moderată. Aceste condiții climaterice recomandă stațiunea pentru tratamente specifice afecțiunilor cronice, îndebilării și convalescentelor. Iernile sunt blânde, cu temperaturi care rar coboară sub -7 grade, iar vara oferă condiții placute pentru turismul de sezon.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, populația comunei Bughea de Sus se ridică la 2.966 de locuitori, în ușoară scădere față de 2011, când erau înregistrați 2.997 de locuitori. Structura etnică este dominată de români (77,31%), cu o minoritate de romi (10,65%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,7%), urmați de penticostali (1,82%) și creștini după evanghelie (1,11%), iar pentru 14,16% din locuitori nu se cunoaște apartenența confesională.

Istoric

Istoria localității Bughea de Sus este documentată încă din anul 1549, printr-un act emis de Mihnea cel Rău, przece care întărea împărăția lui Badica și fratelui său Văluțu o proprietate în satul Bughea de Sus. Până în 1926, localitatea era cunoscută ca Mahala Câmpulungului, iar în anul următor a devenit oficială comuna Bughea. În 1928, comuna s-a împărțit în Bughea de Sus și Bughea de Jos. După noua organizare administrativ-teritorială din 1968, Bughea de Sus a fost unită cu Albeștii de Muscel, dar a fost reînființată ca comună independentă în 2004. De-a lungul istoriei sale, comuna a fost administrativ legată atât de raionul Muscel, cât și de regiunea Argeș, reflecționând evoluțiile politice și administrative ale perioadei.

Obiective Turistice

Biserica „Schimbarea la Față”

Biserica „Schimbarea la Față” este singura construcție din comună clasificată ca monument de interes local de tip arhitectural, fiind construită în anul 1894. Aceasta reprezintă unul dintre cele mai vechi și semnificative edificii religioase din zonă, păstrând arhitectura tradițională ortodoxă și fiind un punct de referință spiritual pentru comunitatea locală.

Stațiunea balneo-climaterică Bughea de Sus

Stațiunea balneo-climaterică Bughea de Sus este una dintre principalele atracții turistice ale comunei, fiind amplasată la 3 km de Câmpulung, la poalele Muntelui Iezer. Stațiunea se bazează pe patru surse de apă minerale cu proprietăți fero-iodo-sulfuroase, având un potenț terapeutic recunoscut pentru diverse afecțiuni, printre care bolile pulmonare, aparatul respirator, problemele cardiace compensate și starea de debilire generalizată. Complexul balnear include un hotel de cazare denumit „Măgura”, construit în apropiere de izvoarele termale din zona.

Izvoarele de apă minerale

Izvoarele de apă minerală din comună sunt exploatate din punct de vedere terapeutic, având o compoziție chimică bogată în hidrogen sulfurat (H2S), clorură de sodiu și o concentrație scăzută de bicarbonat de sodiu. Aceste surse sunt conectate la depozitele miocenice din regiune și sunt utilizate atât pentru traemente externe, cât și interne, contribuind la recunoștința stațiunii ca centru balneoclimatic.

Personalități

De-a lungul istoriei sale, comuna Bughea de Sus a fost asociată cu diverse personalități care au contribuit la dezvoltarea sa administrativă și culturală, printre care Mihnea cel Rău, care a emis actul de documentare a satului. Pe plan contemporan, administrația locală este condusă de primarul Nicolae Tarbă, alegut din Partidul Național Liberal, care îndeplinește funcția de șef al autorității executive locale împreună cu un consiliu local format din 13 consilieri.