Navigare ROU.RO
Satul Județul Bihor SIRUTA: 27506

Satul Boianu Mare

Ghidul administrativ și geografic pentru Satul Boianu Mare (județul Bihor). Navigați pe hartă sau consultați așezările rurale componente.
💡 Faceți clic oriunde pe hartă pentru a afla adresa exactă și coordonatele GPS ale acelui punct.
Lat: 47.3827202 Lng: 22.5224253
← Înapoi la Județul Bihor

Despre Satul Boianu Mare

Boianu Mare (Bihor)

Boianu Mare este o comună situată în nord-estul județului Bihor, în regiunea istorică a Crișanei, România. Reședința comunei este satul Boianu Mare, iar alcătuitorii sate componenti sunt Corboaia, Huta, Păgaia și Rugea. Comuna se învecinează cu județul Satu-Mare și se află la o distanță de aproximativ 21 km odă de orașul Marghita. Este o zonă cu tradiții rurale puternice și un peisaj tipic al Crișănei, dominat de dealuri și pășuni.

Date Geografice

NumeBoianu Mare
JudețJudețul Bihor
Regiune istoricăCrișana
Coordonate GPS47.3827202, 22.5224253
Altitudineaproximativ 180-200 m
Suprafață4.133 ha

Relief

Relieful comunei Boianu Mare este caracterizat printr-o peisagistică deluroasă, cu o înțindere ondulatorie de dealuri și depresiuni largi. Acesta se încadrează printre ramificațiile vestice ale dealurilor Dumbravitei, aparținând grupării vaste a dealurilor de vest. În zonele defrisate și neocupate de culturi permanente, domină vegetația specifică pasunilor și fanetelor. Poziția comunei, laterală față de drumuri de circulație intensă, contribuie la o anumită expunere geografică favorabilă dezvoltării conectivității regionale.

Climat

Comuna Boianu Mare se află într-o zonă cu climă continentală umeder, specifică regiunii Crișanei. Aceasta se caracterizează prin ierni blânde și vara răcoroasă, cu precipitații moderate distribuite pe parcursul întregului an. Astfel de condiții climatice favorizează exploatația agricolă și menținerea unui mediu natural propice vieții rurale.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, populația comunei Boianu Mare se ridică la 1.028 de locuitori, în ușoară scădere comparativ cu recensământul din 2011, când erau înregistrați 1.343 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt de etnie românească (89,79%), urmați de minorități de maghiari (3,79%) și romi (1,46%). Din punct de vedere confesional, dominantă este religia ortodoxă (78,11%), fiind prezente și minorități penticostale (10,12%), baptiste (3,31%) și reformate (2,43%). Pentru aproximativ 5% din locuitori nu s-a specificat apartenența etnică sau confesională.

Istoric

Prima atestare documentară a satului Boianu datează din secolul al XIII-lea, fiind menționat în cronicile epocii respective. Astfel, comuna are o lungă istorie dezvoltată pe teritoriile Crișănei, o regiune care a fost istoric un punct de confluență între influențe românești, maghiare și otomanilor. Numele „Boianu Mare” provine probabil din numele unui străbun al satului, fiind un nume de familie cu rădăținile în limba română veche. În cursul secolului al XX-lea, comuna a fost afectată de schimbările politice și sociale majore, inclusiv de transformările tereniale ce au urmărit să modeleze structura administrativă a județului Bihor. Astăzi, Boianu Mare păstrează identitatea sa rurală, fiind cunoscută pentru tradițiile locale și moștenia culturală.

Obiective Turistice

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”

Aceasta este o construcție de lemn realizată în anul 1710, amplasată în satul Boianu Mare. Biserica reprezintă un important mărturie arhitecturală a perioadei pre-românești și este recunoscută ca fiind un monument istoric de interes național. Construcția sa în stil tradițional, cu elemente de lemn masiv și acoperiș de ţiglă, reflectă arta lemnăriei populare din acea perioadă. Biserica rămâne un punct de interes atât pentru credincioșii ortodocși, cât și pentru iubitorii de patrimoniu.

Personalități

Printre celebritățile născute în comuna Boianu Mare se află Emil Lobonțiu (1893–1975), un personalitate remarcabilă în domeniile științifice și politice. A fost geolog, arheolog, profesor și om politic, având un rol semnificativ în dezvoltarea științifică și educațională din România. Viața și activitatea sa ilustrează contribuțiile locale la progresul țării într-un cadru interbelic și postbelic dificil.