Navigare ROU.RO
Comuna Județul Bihor SIRUTA: 27686

Comuna Bratca

Ghidul administrativ și geografic pentru Comuna Bratca (județul Bihor). Navigați pe hartă sau consultați așezările rurale componente.
💡 Faceți clic oriunde pe hartă pentru a afla adresa exactă și coordonatele GPS ale acelui punct.
Lat: 46.8992521 Lng: 22.6228416
← Înapoi la Județul Bihor
Administrație Publică Locală • Județul Bihor

Primăria Comunei Bratca

Pagina Primăriei →
Consultați programul de lucru, audiențele, serviciile publice și informațiile de contact oficiale ale primăriei comunei Bratca.
Vezi pagina primăriei →

Despre Comuna Bratca

Bratca (Județul Bihor)

Comuna Bratca se află în depresiunea Vad-Borod, în județul Bihor, regiunea istorică Crișana, România. Este formată din șapte sate: Beznea, Bratca (reședința comunei), Damiș, Lorău, Ponoară și Valea Crișului. Așezată în estul Bihorului, comuna se învecinează cu județele Sălaj și Cluj și este traversată de Crișul Repede, fiind una dintre primele două comune bihorene de la amonte pe acest curs de apă, imediat după Bulz.

Date Geografice

NumeBratca
JudețJudețul Bihor
Regiune istoricăCrișana
Coordonate GPS46.8992521, 22.6228416
Altitudineaprox. 300 m
Suprafață136,48 km²

Relief

Comuna Bratca este situată într-o mică depresiune înconjurată de dealuri, la poalele Munților Plopișului la nord-est și Munților Pădurea Craiului la sud. În jurul satului reședință, Bratca, relieful este dominat de Crișul Repede, care curge de la est spre vest pe o distanță de aproximativ 3,5 km prin teritoriul comunei, adunând apele afluentelor precum Valea Iadului, Valea Boiului, Valea Negruță, Valea Beznii și Valea Brătcuței.

Climat

Clima comunei Bratca este de tip umed continental, influențată de așezarea în depresiunea Vad-Borod și de apropierea de Munții Plopiș și Pădurea Craiului, care modelează microclima locală.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, comuna Bratca are o populație de 4.554 de locuitori, în scădere față de 5.158 în 2011. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,66%), cu o minoritate de romi (4,37%) și 3,82% fără afiliație etnică declarată. Din punct de vedere confesional, dominantă este Biserica Ortodoxă (74,81%), urmată de comunități protestante precum penticostali (15,81%) și baptiști (3,1%), precum și greco-catolici (1,23%). Densitatea populațională este de aproximativ 40,7 locuitori pe kilometru pătrat.

Istoric

Numele satelor Beznea și Bratca, precum și al celor dinvecinate, indică prezența unei populații româno-slave încă din perioada pre-feudală. Primele atestări documentare apar în secolul al XV-lea: Beznea, Lorău și Valea Neagră sunt menționate în 1406, iar Bratca, Damiș și Ponoară în 1435, toate ca „possessio Walachalis”, adică sate românești. În timpul feudalității maghiare, întreg teritoriul comunei făcea parte din domeniul cetății Șinteu. Tradiția locală atribuie lui Matei Corvin înnobilarea locuitorilor din Beznea, în timpul unei călătorii din 1464. Evenimente din secolul al XVII-lea, cum ar fi intrarea Bihorului sub stăpânire otomană și apoi sub cea austriacă, au marcat evoluția locală. Răscoalele din Apuseni au coborât și pe acest teritoriu, implicând locuitorii din Ponoară și Damiș. La Actul Marii Uniri din 1918 au participat cinci delegați din comuna Bratca. În perioada interbelică și după cel de-al Doile Război Mondial, comuna a fost afectată de schimbările frontierelor, în special prin Dictatul de la Viena din 1940, când satul Damiș a rămas în România, în tim ce celelalte sate au fost cedate Ungariei. După 1945, multe clădiri au fost preluate de stat, iar procesul de colectivizare a fost intensificat până în 1990.

Obiective Turistice

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” – Beznea

Biserica de lemn din satul Beznea, construită în 1723, este un important monument istoric și reprezintă unul dintre cele mai vechi podgorii de lemn din județul Bihor. Aceasta este legată de tradiția locală potrivit căreia Matei Corvin ar fi înnobilat locuitorii satului în timpul unei călătorii din 1464.

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” – Valea Crișului

A doua biserică de lemn cu același nume se află în satul Valea Crișului și datează din secolul al XVIII-lea. Este, de asemenea, clasificată ca monument istoric și reprezintă un element esențial al patrimoniului cultural local.

Rezervația naturală paleontologică „Calcarele cu hippuriți din Valea Crișului”

Această rezervație naturală, cu o suprafață de 0,40 ha, este un sit de interes științific datorită prezenței fosilelor de hipurite, oferind o fereastră în viața preistorică a regiunii.

Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului

Acest defileu, inclus în rețeaua europeană Natura 2000, este un sit de importanță comunitară pentru conservarea biodiversității. Pe langă defileu se află și arie de protecție specială avifaunistică „Defileul Crișului Repede – Valea Iadului”.

Muntele Șes

Muntele Șes este un alt sit important în cadrul rețelei Natura 2000, recunoscut pentru valoarea sa naturală și pentru biodiversitatea pe care o abiază.

Personalități

Printre personalitățile născute în comuna Bratca se numără: Cornel Lupău (1957–2014), fotbalist de succes; Constantin Cicort (n. 1960), actor; Leontin Ciucur (n. 1961), interpret de muzică populară din Bihor; și Viorel Domocoș (n. 1975), fotbalist. Aceste personalități au contribuit semnificativ la cultura și sportul românesc.

Sate componente ale comunei Bratca (6)

Alegeți un sat pentru a vizualiza așezarea pe hartă și datele administrative locale: