Havârna (Botoșani)

Havârna este o comună situată în nord-estul județului Botoșani, în Câmpia Moldovei, la 23 km de municipiul Dorohoi și 16 km de orașul Darabani. Comuna este formată din șapte sate: Balinți, Galbeni, Gârbeni, Havârna (reședința), Niculcea și Tătărășeni, fiecare cu o bogată istorie și tradiție locală. Numele comunei provine de la un pârâiaș care izvorăște de sub un deal, la câteva kilometre de reședința satului, având un curs intermitent. Cu o suprafață de 9.565 hectare, Havârna este traversată de Râul Bașeu și de drumul județean 293, oferind acces la peisaje rurale îndrărite și la o viață comunitară aparte.

Date Geografice

Relief

Comuna Havârna se află pe Câmpia Moldovei, într-o zonă caracterizată prin relief neted, cu dealuri ușoare și câmpii agrícole extinse. Terra este potrivită pentru exploatarea agricolă, iar prezența Râului Bașeu contribuie la o pașune verdecolțită de-a lungul întinderii comunei. Pârâul Havârna, de la care își ia numele, străbunde această pașune într-un mod intermitent, în funcție de sezon.

Climat

Clima dominează un tip continental umed, cu ierni blânde și veri calde, potrivite pentru agricultură. Precipitațiile sunt moderat distribuite pe parcursul anului, iar vârstele medii ale temperaturii favorizează creșterea culturilor de recoltă precum porumbul, floarea-soarelui și roșiile.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, comuna Havârna are o populație de 4.193 de locuitori, într-o scădere față de 4.569 de locuitori înregistrați în 2011. Majoritatea locuitorilor sunt de etnie română (95,99%), iar restul au o apartenență etnică necunoscută. Din punct de vedere religios, dominați sunt ortodocșii (86,43%), urmați de baptiști (4,27%), martori ai lui Iehova (1,84%) și adventiști (1,72%).

Istoric

Teritoriul comunei a fost locuit încă din epoca neolithică, facând parte din aria de răspândire a culturii Cucuteni, a căror urmă a fost găsită în satele Havârna, Tătărășeni și Balinți. În perioada romană, au fost descoperite monezi de aur în apropiere de sat, deși nu este sigur dacă ele au fost depuse de populația locală sau au fost adusă prin schimburi comerciale. Pește veci, podul de piatră din zona a fost distrus de construcția unui baraj, iar în secolul al XVI-lea, Petriceicu Vodă a avut o crescătorie de vite în localitate. În secolul al XIX-lea, țăranii au păstrat cu sfințenie terenurile lor din timpul marii reforme agrare a lui Cuza, iar în 1877, comuna a avut un delegat la divanurile ad-hoc și a participat la Războiul de Independență. În primăvara anului 1944, armata a fost cantonată în comună, potrivit relatarilor lui Eusebiu Camilar.

Obiective Turistice

Biserica centrală din Havârna

Biserica din satul reședință este un adevărat simbol al comunității locale, construită cu măiestrie și decorată cu picturi care reflectsă tradițiile ortodoxe. Aici a fost botezat Mihai Eminescu, iar pictorul Petre Achițenie a restaurat picturile acesteia.

Peisajele rurale și natura înconjurătoare

Drumetii prin câmpia moldoveană, alături de Râul Bașeu și pârâul Havârna, oferă oportunități excelente pentru exploriri în aer liber, fotografii și relaxare într-un cadru natural întrețesit.

Centrul civic și evenimentele comunitare

În inima comunei, viața socială prinde viață printr-o serie de evenimente și festivaluri care aduc împreună locuitorii și vizitatorii, promovând tradițiile și gastronomia locală.

Personalități

Printre personalitățile legate de Havârna se numără Petre Achițenie, pictor și profesor universitar, care a zugrălit împreună cu studenți biserica „Înălțarea Domnului” și a restaurat picturile bisericii „Uspenia” din Botoșani. De asemenea, Gerard Jităreanu, rector la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, este un alt personalitate notabilă conectată la această regiune.