Hlipiceni (Județul Botoșani)

Hlipiceni este o comună situată în sudul județului Botoșani, în regiunea istorică a Moldovei, la aproape 45 km de municipiul Botoșani și lângă limita cu județul Iași. Reședința comunei este satul Hlipiceni, iar alte două sate componente sunt Dragalina și Victoria. Comuna se află în Câmpia Jijiei inferioare, între râurile Jijia și Sitna, având o suprafață de aproximativ 69,25 km² și o populație de peste 3.000 de locuitori, reprezentând o zonă cu densitate demografică sub mediatura națională.

Date Geografice

Relief

Comuna Hlipiceni este amplasată pe Câmpia Jijiei inferioare, o subunitate a Câmpiei Moldovei, situată între râurile Jijia și Sitna. Teritoriul este acoperit de un relief predominant plat, fiind străbătut de aceste cursuri de apă, care definesc peisajul agricultural al regiunii. Drumul județean 282 traversează zona, facilitând accesul la infrastructura de transport, inclusiv nodul feroviar Iași-Dorohoi.

Climat

Influențat de clima continentală umedă cu influență mediteraneană, Hlipiceni beneficiază de veri calde și ierni răcoroase, fiind potrivită pentru dezvoltarea agriculturii, care reprezintă principala activitate economică a locuitorilor din comună.

Populație și Demografie

Conform datelor recensământului din 2021, populația comunei Hlipiceni se ridică la 3.016 locuitori, în ușoară scădere comparativ cu recensământul din 2011, când erau înregistrați 3.420 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,64%), cu o minoritate de romi (1,49%), iar restul (6,73%) au o apartenență etnică necunoscută. Din punct de vedere confesional, ortodocșii constituie majoritatea (87,77%), urmați de penticostali (4,74%), în timp ce 6,93% au o apartenență religioasă necunoscută.

Istoric

Istoria localității este strâns legată de domnia lui Dimitrie Sturza, care în anul 1860 a adus cetățeni din Galiția pentru a lucra pământurile, promițându-le apoi slobozenia ca stimul. Acest fapt a determinat prima denumire a satului – Slobozia. Ulterior, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, locația a devenit stabilă și a început să fie cunoscută sub denumirea de Hlipiceni, provenită de la cuvântul „hleapă”, referindu-se la o prăjitură tradițională din faină. Prima atestare documentară a locației datează din 1820. Biserica parohială, construită între 1912 și 1920, se află în mijlocul satului și reprezintă un punct de interes istoric și cultural pentru comunitate.

Obiective Turistice

Monumentul Eroilor

Unul dintre cele mai semnificative simboluri ale comunei, acest monument comemorativ este dedicat memoriei celor care au luptat pentru libertatea națională, oferind un loc de reflecție asupra istoriei și tradițiilor locale.

Biserica Parohială „Sfântul Nicolae”

Această biserică de cult este situată în inima satului Hlipiceni și a fost construită din piatră și cărămidă între anii 1912 și 1920, pe temelia unei vechi biserici. Are o formă de cruce și conține patru încăperi: altar, naos, pronaos și pridvor. Clopotnița a fost reparată în 1949, iar fațada a fost renovată în 1961. Pictura interioară a fost realizată de artiștii N. Popovici și I. Beringhi în același an.

Tradițiile și viața rurală

Viața în Hlipiceni este o experiență autentică de ruralitate, unde tradițiile, arteșii locali și ospitalitatea locuitorilor oferă oportunitatea de a descoperi cultura și moștenia comunității.

Personalități

Printre personalitățile născute sau asociate comunei se numără Cristian Simionescu (1939–2018), poet; Gheorghe Șpaiuc (n. 1971), procuror; și Romeo Gontineac (n. 1973), rugbist. Biserica parohială a fost slujită de numeroși preoți semnificați, inclusiv preotul Ferariu Cristian-Valentin, actualul paroh, care conduce lăcașul de cult încă de la anul 2000.