Bunești (Județul Brașov)

Comuna Bunești se află în sud-estul Transilvaniei, înrămatnăciată de județul Mureș, pe podișul Târnavelor, la poalele culmilor de cumpănă dintre bazinul hidrografic al Oltului (în partea de sud-vest) și cel al Târnavei Mari (în partea de sud-est). Este cea mai nordică comună a județului Brașov și este traversată de drumul european E 60, care leagă Brașovul de Târgu Mureș. Reședința comunei este satul Bunești (cunoscut istoric și sub denumirea de Bodendorf), iar satele componente sunt Criț, Meșendorf, Roadeș și Viscri. Zona este dominate de relief colinar, potrivit pentru creșterea animalelor, iar pe porțiunile de șes se practică agricultura tradițională, cu cultivarea cerealelor și prășitoarelor.

Date Geografice

Nume	Bunești
Județ	Județul Brașov
Regiune istorică	Transilvania
Coordonate GPS	46.1064638, 25.0575122
Altitudine	496 m
Suprafață	14.910 ha

Relief

Comuna Bunești este situată într-o zonă predominent colinară, care face tranziția către podiș. Relieful este potrivit pentru exploatarea agricolă, în special pentru creșterea animalelor, pe când pe porțiunile mai mici de șes se desfășoară activități agricole tradiționale. Suprafața comunei este distribuită astfel: 5.379 ha de teren neagricol, 9.531 ha de teren agricol, 3.989 ha de pășune, 1.877 ha de fâneață, 4.460 ha de pădure și 4.246 ha de teren arabil.

Climat

În zona Buneștilor se aplică un climă continentală, influențată de altitudinea de 496 metri și de poziția din sud-estul Transilvaniei, care asigură ierni rece și veri blânde până calde.

Populație și Demografie

Conform datelor administrative, comuna Bunești are o suprafață totală de 14.910 hectare, dintre care 338 hectare intravilan și 14.572 hectare extravilan. Structura pe categorii de folosință a terenurilor reflectă o economie bazată pe agricultură și silvicultură, cu o proporție semnificativă de terenuri pădustre și pasunale.

Istoric

Așezarea Buneștilor este menționată din cele mai vechi timpuri, având în zonă rămășițe ale cetăților dacice, cum ar fi Cetatea Hurinului (cunoscută și ca Dealul Cetății) și Cetatea din Roadeș, unde, în 1858, s-a descoperit o urnă funerară, vetre de foc și un altar de jertfă. Aceste cetăți au fost dărâmate la aducerea sașilor sub domnia regealului Ungariei, Géza al II-lea (între 1141 și 1200), iar materialele din ele au fost folosite la construcția bisericilor cetății menite să apere sud-estul Transilvaniei împotriva amenințărilor străine. Prima așezare a satului Bunești a fost localizată la poalele Dealului Cetății, între Bunești și Viscri, fiind susținută de descoperiri arheologice din perioada neolitică (Cultura Pietrești) de la Șesul Cremenii. Satul este atestat documentar încă din 1356 sub denumirea de Bundorf, iar în 1337 este menționat ca o comună liberă aparținând Scaunului Sighișoarei, contribuind la administrarea prin Petrus, fiul lui Ștefan de Boda. În 1448, localitatea apare sub denumirea de Bodendorf și ocupă a treia poziție în importanța Scaunului Sighișoarei. Denumulția „Vila Bodonis” se traduce ca „satul lui Bodo”, unde Bodo era conducătorul grupului de coloniști veniți din Lotharingia. Recensământul din 1500 indică prezența a 88 de gospodării, unui învățător, unei mole, trei păstori și cinci săraci.

Obiective Turistice

Cetatea Hurinului (Dealul Cetății)

Una dintre cele mai vechi situri arheologice din zonă, cunoscută și sub denumirea de Cetatea din Roadeș, unde s-au găsit rămășițe dacice și unde, în 1858, a fost descoperită o urnă funerară, vetre de foc și un altar de jertfă.

Cetatea din Roadeș

Un alt important sit arheologic preistoric, legat istoriei defensiei sașilor și a utilizării materialelor de construcție în amfiteatrele bisericilor cetății.

Șesul Cremenii

>punct arheologic ce aparține Culturii Pietrești și care atestă existența unei așezări de epoci preistorice în apropiere de satul Bunești.

Satul Bunești (Bodendorf)

Reședința comunei, cu o istorie documentară încă din 1356, ce reflectă moștenirea sașilor și influența coloniștilor veniți din Lotharingia, a căror tradiție este păstrată în numele și structura satului.

Personalități

În cadrul comunei Bunești nu sunt documentate personalități de seamă, însă istoria localității este strâns legată de figuri importante din perioada sașilor, cum ar fi Petrus, fiul lui Ștefan de Boda, care a contribuit la administrarea Scaunului Sighișoarei în secolul al XIV-lea.