TĂRLUNGENI (Județul Brașov)

Tărlungeni este o comună aflată în județul Brașov, în cadrul regiunii istorice a Transilvaniei, România. Reședința comunei este satul Tărlungeni, iar satele componente sunt Cărpiniș, Purcăreni și Zizin. Comuna se află pe malul râului Tărlung, într-o zonă cu tradiție agrară și multiculturală, unde trăiesc români, romi și maghiari. Numele localității provine fie de la râul Tărlung, fie de la denumirea „Târlă lungă”, datată aranjământului caselor pe teritoriu, sau chiar de la limba latină Terra–Longa.

Date Geografice

Relief

Comuna Tărlungeni este situată într-o zonă de câmpie înaltă, având un relief predominant lin și acoperit de păduri și culturați. Râmul Tărlung, care o traversează pe partea de vest, contribuie la împărțirea naturală a terenurilor și la posibilitatea de irigație a culturilor. Zona este bine adaptată pentru agricultură și creșterea animalelor, având soluri fertilizate de-a lungul văii râului.

Climat

Clima comunei este de tip temperat-continental, caracterizată prin ierni rece șiestatele blânde. Precipitațiile sunt moderate, iar sezonul de vegetație este suficient de lung pentru dezvoltarea agriculturii. Zonele mai înalte pot înregistra îngeri tardive, având un efect asupra culturilor.

Populație și Demografie

Potrivit recensământului din 2011, comuna Tărlungeni avea o populație de 8.320 de locuitori, în creștere față de anul 2002, când erau înregistrați 7.399 de locuitori. Etnic, locuitorii sunt reprezentați de români (38,53%), romi (28,88%) și maghiari (27,42%), fără a exista o etnie majoritară clară. Din punct de vedere confesional, ortodocșii constituie majoritatea (58,47%), urmați de evanghelici-luterani (24,48%), penticostali (7,32%), romano-catolici (1,32%) și adventiști de a șaptea zi (1,08%). Pentru 5,11% din populație, religia nu este cunoscută.

Istoric

Satul Tărlungeni datează din secolul al XV-lea, având un rol important în evoluția administrativă a Transilvaniei. Potrivit documentațiilor, prima mențiune documentară apare în anul 1484, când comuna Prejmer plânnea satul pentru problema apei râului Tărlung. Voievodul Transilvaniei, Istvan Bathori, a intervenit și a stabilit că o parte din apă să i se permită să circule pe teritoriul satului pentru uz agrar (adăpare vite, mori), iar restul să rămână în albia veche. În secolul al XV-lea, satul aparținea județului Alba de Sus, iar până în anul 1499, când regele Vladislav a zălogit orașul Brașov, Tărlungeni a devenit parte din cele șapte sate săcelene aparținând cetății Branului. În 1650, principele Ardealului Rákóczi Gyorgy al II-lea a cederi definitiv cetatea Branului cu cele șapte sate săcelene Brașovului, până în 1784. Ultimele schimbări administrative au dus la formarea plăsii Săcele în cadrul județului Brașov, menționată în legea administrativă din 1930. Din punct de vedere social, satul era locuit de țărani liberi, fără nobili feudali, și era inclus în grupul celor treisprezece sate libere date orașului Brașov în 1377, cu condiția de a participa la construcția cetății Branului. În istoria localității, evenimente naturale precum incendiile (1578), inundațiile (1740) și bolile (ciuma în 1713, 1714, 1718) au avut un impact semnificativ asupra comunității.

Obiective Turistice

Valea Râului Tărlung

Râmul Tărlung, care traversează comuna, reprezintă o atracție naturală importantă, oferind peisaje linioase și oportunități de activități exterioare precum plimbări sau pescuit. Zona este rodință unui ecosistem valoros, fiind inclusă într-un cadru protejat.

Aninișurile de pe Tărlung și Ciucaș

Siturile naturale de pe râul Tărlung și Ciucaș sunt incluse în rețeaua ecologică europeană Natura 2000, recunoscând importanța lor biologică și paisagistică. Acestea reprezintă destinații ideale pentru iubitorii de natură și obiective de conservare a biodiversității.

Parcurile și spațiile verzi

Comuna dispune de mai multe spații verzi și parcurri locale, unde locuitorii și turiștii pot activa în aer liber, bucurându-se de liniștea oferită de peisajul câmpiei înalte.

Personalități

Printre personalitățile născute în comuna Tărlungeni se numără István Zajzoni Rab (1832-1862), scriitor maghiar de origine ceangăiască, Ion Bordea (1871-1947), medic care a fost membru al delegației trimise de guvern la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, și György Barkó (1931-2024), actor de etnie maghiară.