Chiojdu (Județul Buzău)

Comuna Chiojdu este amplasată în nord-vestul județului Buzău, într-o depresiune culoar care cuprinde ambele maluri ale râului Bâsca Chiojdului, în apropiere de Munții Siriu. Reședința comunei, satul Chiojdu, este înconjurat de satele componente Bâsca Chiojdului, Cătiașu, Lera, Plescioara și Poenițele. Localitatea se află într-o zonă subcarpatică avărată de frumuseți peisaje și tradiții strânse legate de arhitectura populară și obiceiurile locale.

Date Geografice

Relief

Comuna Chiojdu este situată în cadrul reliefului muntos al Munților Siriu, pe cursul superior al râului Bâsca Chiojdului. Terenul este caracterizat de o depresiune culoar cu maluri bine definite și acoperișuri înalte, fiind străbătut de șoseaua județeană DJ102L. Pe malul râului se află arie protejate precum Pădurea cu tisă, iar aproape de limita cu județul Prahova se află Cascada Șipot.

Climat

În zona comunei domnește un climă de munte, de tip continental, cu ierni reci și veri blânde, influențată de altitudine și expunerea față de curenții aerieni.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, comuna Chiojdu are o populație de 2.950 de locuitori, în scădere față de 3.509 în 2011. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,02%), cu o mică proporție de persoane de etnie nedefinită (4,98%). Din punct de vedere confesional, dominantă este credința ortodoxă (91,02%), urmată de adventiști (2,98%), iar 5,56% nu au o afiliere confesională cunoscută.

Istoric

Conform legendei, satul Chiojdu a fost înființat simultan cu Starchiojd, de către fiii unui tătar sau român ardelean așezat în zonă. De-a lungul secolelor, în regiune s-au stabilit români ardeleni din Sita Buzăului, organizându-se în ceata de moșneni sitilești, apoi izbășoi. Comuna a făcut parte din județul Săcuieni la începutul secolului al XIX-lea, apoi din plaiul Buzău al județului Buzău, având denumirea de Chiojdu din Bâsca. În 1950 a fost inclusă în raionul Cislău, iar în 1968 a redevenit parte din județul Buzău, păstrând alcătuirea actuală, după includerea satului Bogzeni în Bâsca Chiojdului.

Obiective Turistice

Trovanții din Chiojdu

Trovanții, cunoscuți și ca „pietre vii”, sunt formațiuni stâncioase create de acțiunea naturii asupra nisipului și gipsului. Localizați la aproximativ o oră de mers pe jos din satul Bâsca Chiojdului, aceștia reprezintă o atracție unică datorită aspectului lor impresionant și legendelor asociate.

Casa cu Blazoane

Aceasta este o capodoperă a arhitecturii naționale, construită la jumătatea secolului al XVIII-lea de către moșneni Izbășoi. Are trei blazoane simbolice: un vultur bicefal (simbol al familiei Cantacuzinilor) și două rozete ale meșterilor populari. Achiziționată de Uniunea Arhitecților din România în 2008, a fost restaurată până în 2015 și funcționează ca centru cultural, deschis zilnic (luni–sâmbătă 10:00–17:00, duminică 10:00–16:00).

Casa Vasile Codescu

Monument de arhitectură din secolul al XIX-lea, reprezentativ pentru stilul popular monumental din zona subcarpatică a Buzăului. O replică a acesteia a fost construită la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București.

Gospodăria Traian Drăgulin

Monument istorico-local, format dintr-o casă, poartă și zid, datând din finalul secolului al XIX-lea.

Crucea de piatră de la 1712

Monument funerar situat în curtea bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, reprezentând o atracție de interes istoric și spiritual.

Rezervația naturală Pădurea cu tisă

Această rezervație forestieră protejată se întinde pe 150 de hectare, la poalele Munților Monteoru, oferind ocazia de a descoperi o biodiversitate bogată și peisaje înnebunătoase de tufișuri de tigaȳ.

Cascada Șipot

Căderea de apă de aproximativ 5-6 metri este amplasată aproape de limita județului Prahova și reprezintă o destinație agreabilă pentru drumeții scurte.

Lacul Vulturilor (Lacul fără Fund)

Traseul turistic care pornește din centrul localității durează aproximativ 7 ore de mers pe jos până la acest lac glacial de origine, amplasat în masivul Siriu, la altitudinea de 1420 m și cu adâncimea maximă de 3 m.

Personalități

Printre figuri notabile asociate comunei se numără Constantin Giurescu (1875–1919), istoric de renumăr, născut sau legat de această regiune.