Gherăseni (Județul Buzău)

Gherăseni este o comună situată în județul Buzău, în regiunea istorică a Munteniei, la sud de reședința de județ, Buzău. Comuna este formată din două sate – Gherăseni, reședința, și Sudiți – și se află pe câmpia Bărăganului, străbătută de râul Călmățui și de drumul european E85 (DN2C), care o leagă de Buzău și de Slobozia. Locul are o lungă istorie, legată de mișcările de populations și de construcția de moșii deținute de familia Gerassy, iar pe raza sa există numeroase situri arheologice de interes național.

Date Geografice

Relief

Comuna Gherăseni se află pe câmpia Bărăganului, într-o zonă caracterizată de relief neted, cu ușoare ondulații. Terra este dominantă câmpie, cu puține ridguri înalte. Printre cele mai înalte puncte ale fostului sat Cremenea se numără movilele Movila Bulimacului, Movila Florii și Movila Cremenea. În estul comunei se află Lacul cu butuci, un luciu de apă sezonier care în perioadele ploioase acoperă o suprafață de 1,5–2 ha. Singurul curs de apă permanent este Călmățuiul, alimentat de pâraiele Nișcov, Rușavățul și Hârlăul.

Climat

Clima comunei este de tip temperat-continental, specifică întregui județului Buzău. Vânturile dominante sunt cele din nord-est și sud-vest, iarprecipitațiile sunt moderate, cuprinzând între 400 și 500 mm pe parcursul anului. Verile pot fi foarte uscate, cu perioade lungi de secetă.

Populație și Demografie

Potrivit datelor recensământului din 2021, populația comunei Gherăseni se ridică la 3.079 de locuitori, în scădere față de anul 2011, când erau înregistrați 3.456 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,82%), cu o minoritate de romi (3,12%), iar 5% din populație are o apartenență etnică necunoscută. Din punct de vedere confesional, 94,51% sunt ortodocși, iar 5,2% au o apartenență confesională necunoscută.

Istoric

Istoria localității este strâns legată de mișcările de populație și de construcția de moșii deținute de familia Gerassy. În trecut, satul Gherăseni era cunoscut sub numele de Rotunzeni, iar primul asentare din zonă – Cremenea – fusese stabilită de locuitori veniți de pe moșia Rotunda-Brădeanu. În anii 1825–1830, Ioan Emanuel Gerassy, un boier de origine greacă, a cumpărat pământuri în zonă, printre care Siliștea, Rotunda și Câmpineanca, motivat de fertilitatea solurilor și posibilitatea de a face naveta între București și aceste moșii. El a strămutat clăcașii pe aceste meleaguri, formând satul Gherăseni în jurul stației de poștă de la Cremenea. Satul Cremenea a fost desființat în 1968 și inclus în Gherăseni. Pe teritoriul comunei au fost descoperite numeroase situri arheologice, printre care așezări de tip tell aparținând culturii Gumelnița și necropole din epocile istorice.

Obiective Turistice

Movila Cremenea

Una dintre cele mai importante atracții arheologice din comună, movila Cremenea se află pe malul drept al Călmățuiului, în zona fostului sat Cremenea. Aici s-au descoperit o așezare de tip tell din cultura Gumelnița (eneolitic, mileniul al IV-lea î.e.n.), o necropolă din secolele II–IV e.n. și o altă necropolă medievală din secolele XV–XVII.

Lacul Frâncului

Situat pe același mal al râului Călmățui, acest lac este cadrat de cinci necropole descoperite în perioade diferite: eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), cultura Halstatt (secolul al XII-lea–V î.e.n.), cultura Cerneahov (secolele II–IV e.n.), epoca migrațiilor (secolul al V-lea e.n.) și epoca medievală (secolele XV–XVII).

Situl arheologic de la Sudiți

Aflat în zona „la crucea lui Ștefan”, la hotarul între Sudiți și Bălai, acest sit cuprinde rămășițe ale culturii ceramice liniare, oferind ofertă de informații despre prezența umană în zonă încă din epoca bronzului.

Pădurea Brebu

Ultimul rucsac de pădure naturală rămas în administrarea Ocolului Sivic Buzău, Pădurea Brebu acoperă o suprafață de 210 ha și reprezintă un important ekosistem pentru zona.

Personalități

Printre figurile istorice conectate la comună se numără Ioan Emanuel Gerassy, boier de origine greacă care a inițiat formarea satului Gherăseni, precum și Vasile Alecsandri, care a oprit poștalionul la stația de la Cremenea în anul 1842, inspirație pentru scrierii sale ulterioare. De asemenea, Nicolae Gerassy, fiul lui Ioan, a fost ctitorul actualei biserici din Gherăseni.