Belciugatele (Județul Călărași)

Belciugatele este o comună situată în nord-vestul județului Călărași, în regiunea istorică a Munteniei. Reședința comunei este satul Belciugatele, iar satele componente sunt Cândeasca, Cojești, Mataraua și Măriuța. Comuna se află pe malurile râului Mostiștea și al afluentului său, Belciugatele, fiind traversată de șoseaua națională DN3 și de drumurile județene DJ302 și DJ402.

Date Geografice

Relief

Comuna se întinde pe o terasă joasă a râului Mostiștea, într-o zonă predominat de câmpii agricole și păduri de codru. Relieful este caracterizat prin versiuni blânde, cu puțin acoperit de pădure, favorabile pentru dezvoltarea agriculturii și exploatării pămâinii.

Climat

Clima dominantă este cea continentală umedă, cu veri călduroase și ierni blânde. Precipitațiile sunt moderate, iar aceasta este o regiune potrivită pentru cultivarea cerealelor și altor culturi agricole.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, populația comunei se ridică la 2.476 de locuitori, în ușoară scădere comparativ cu anul 2011. Majoritatea locuitorilor sunt de etnie română (90,23%), iar din punct de vedere confesional, peste 89% sunt ortodocși.

Istoric

În trecut, comuna purta numele de Belciugatele-Cojești și făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov. La sfârșitul secolului al XIX-lea era formată din satele Belciugatele de Jos, Belciugatele de Sus, Cojești și Cândești. În 1950, satele au trecut în administrarea raionului Brănești și apoi Lehliu, ambe în regiunea București. După 1968, au revenit la județul Ilfov, iar în 1981, printr-o reorganizare administrativă, comuna a fost transferată în județul Călărași, unde păstrează alcătuirea actuală. Pe teritoriul comunei s-au găsit numeroase așezări preistorice, inclusiv așezări ale culturii Sântana-Cerneahov, Dridu și Gumelnița, dovedind o prezență umană încă din neoliticul mijlociu.

Obiective Turistice

Așezarea arheologică de la Mataraua

Aflate la nord de satul Mataraua, pe malul Mostiștei, acestea includ o așezare și o așezare fortificată din perioada Latène, incluse în lista monumentelor istorice ale județului Călărași.

Biserica „Nașterea Maicii Domnului”

Biserica din satul Cojești, construită în secolul al XVIII-lea, este clasificată ca monument de arhitectură de interes local.

Biserica „Sfinții Împărați”

Această biserică, construită în anul 1810 în satul Mataraua, reprezintă un alt monument de arhitectură clasificat în catalogul județean.

Biserica „Sfântul Mucenic Gheorghe”

Biserica din satul Măriuța, ridicată în anul 1865, completează trilogia bisericilor istorice ale comunei.

Tell-ul neolitic de la Măriuța

Aflat lângă satul Măriuța, pe malul stâng al Mostiștei, acest tell aparține culturii Gumelnița și oferă dovezi ale prezenței omului în perioada neoliticului mijlociu.

Personalități

Printre personalitățile asociate comunei se numără primarul Ovidiu-Iosif Gurlui, alegător din Partidul Social Democrat, care conduce administrația locală din anul 2024 împreună cu un consiliu local de 11 consilieri. De-a lungă timp, comuna a fost locul vieții comunitare a multor oameni de rând, contribuind la dezvoltarea sa prin muncă și tradiție.