Comuna Ghelinţa
💡 Faceți clic oriunde pe hartă pentru a afla adresa exactă și coordonatele GPS ale acelui punct.
Primăria Comunei Ghelinţa
Despre Comuna Ghelinţa
GHELINŢA (Județul Covasna)
Ghelința este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, situat în partea de est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, Transilvania. Localitatea se află pe linia de contact dintre Munții Brețcului și bazinele Târgu Secuiesc, fiind traversată de pârâul Ghelința și conectată prin drumul județean 121F la Covasna și Târgu Secuiesc. Printre satele componente ale comunei se numără Harale.
Date Geografice
| Nume | Ghelința |
| Județ | Județul Covasna |
| Regiune istorică | Transilvania |
| Coordonate GPS | 45.9198172, 26.2873028 |
| Altitudine | în jurul valorii de 600 metri |
| Suprafață | 11000 ha |
Relief
Comuna Ghelința este amplasată pe marginea estică a județului Covasna, la poalele vestice ale Munților Brețcu, într-o zonă unde relieful transează de la dealurile înaltice către câmpia seculară a Depresiunii Târgu Secuiesc. Punctul cel mai înalt din jur se află în jurul valorii de 600 de metri, iar peisajul este caracterizat de versiuni blânde și păduri de fag și carpen.
Climat
Având în vedere poziția sa în estul județului Covasna, Ghelința se întrunde sub o influență moderată a climatului continentar, cu veri blânde și ierni rece, fiind afectată de precipitațiile sezoniere distribuite echilibrat pe parcursul anului.
Populație și Demografie
Conform datelor din surse, populația comunei Ghelința se ridică la aproximativ 4815 locuitori, dintre care majoritatea sunt de etnie maghiară, cu o minoritate românească și germană. Numărul locuințelor este de 1850, iar structura familială este formată din aproximativ 2008 gospodării.
Istoric
Prima atestare documentară a localității Ghelința data din anul 1539, însă descoperirile arheologice au demonstrat existența omului în această zonă mult înainte, attestând prezența unor așezări din epoca bronzului. În anul 1875, pe un câmp din apropiere, a fost găsit un tezaur de 200 tetradrahme de Thasos aparținând unei așezări dacice. Sub biserica romano-catolică, construită în secolul al XIII-lea, s-au semnalat construcții romanice, nava actuală a bisericii fiind o moștenire a arhitecturii romane care, în epoca gotică, a primit un altar poligonal. Conform recensământului din 1992, din cei 4380 locuitori, 4320 erau maghiari, 58 români și 2 germani.
Obiective Turistice
Biserica Romano-Catolică din secolul al XIII-lea
Biserica romano-catolică din Ghelința este un monument deosebit de valoros, datorită zestrei sale artistice și istorice. Construită inițial în stil romanesc, a fost ulterior transformată în stil gotic, păstrează elemente originale precum ușile sudice și vestice, iar bazinul de botez este sculptat probabil în secolul al XIV-lea. În nișa din altar apare o mențiune din anul 1503, iar în secolul următor, biserica a fost fortificată, primind tavanul format din 103 de casete în stil renascentist, aplicat în anul 1628. Porticul vestic și sudic au fost construite în secolul al XVIII-lea, în stil baroc, iar pe ușa sacristiei poate fi citit anul 1766.
Pensiuni clasificate
În comuna Ghelința există 23 de pensiuni clasificate, oferind ocazia vizitatorilor să beneficieze de cazare într-un cadru tradițional și să exploreze bogata moștenire culturală și naturală a regiunii.
Personalități
Printre personalitățile locale notabile se numără cei trei frați Both, care au condus un grup de sculptori specializați în lucrări de lemn sculptat pentru porți secuiești în Trei Scaune, precum și meșterul Szőke Tibor din Harale, recunoscut pentru lucrările sale tradiționale ca dogar.
Sate componente ale comunei Ghelinţa (2)
Alegeți un sat pentru a vizualiza așezarea pe hartă și datele administrative locale: