Palilula - Dolj
Despre Palilula din județul Dolj
Palilula (Bucovăț, Dolj)
Satul Palilul este situat la opt kilometri de Craiova și aparține comunei Bucovăț din județul Dolj, în regiunea istorică a Olteniei. Cunoscut pentru bivolii pe care localnicii i-au crescut decenii la rând, satul este amplasat pe valea Pârâului Oborului și trage numele său dintr-un așezământ vlaho-slav de păstori. Există o curiozitate locală: în Palilula, mai multe decenii au supraviețuit tradiției de creștere a bivolilor, față de alte sate din zonă.
Date Geografice
| Nume | Palilula |
| Comuna | Bucovăț |
| Județ | Dolj |
| Regiune istorică | Oltenia |
| Coordonate GPS | 44.26911, 23.7213 |
| Altitudine | date necunoscute |
| Suprafață | date necunoscute |
Relief
Satul este așezat pe un deal, într-un paralelogram unde două dintre laturi — câmpul și cimitirul — se întâlnesc. Înconjurul Palilulei domină pădurile Giangaliei și Grejdanei, precum și dealurile Vârtoasa, Grosu și Măturici. Valea Oborului continuă spre est în Valea Ulmului și spre vest în Condoaica, formațiunea hidrografică fiind alimentată de diverse văi mici și pâraie.
Climat
Clima satului este de tip continentală umedă, caracterizată prin veri calde și ierni blânde comparativ cu alte regiuni din țară. Pe tot parcursul anului, precipitațiile sunt moderate, iar temperaturile nu ating valori extreme.
Populație și Demografie
În sat locuiesc aproximativ 800 de persoane, dintre care majoritatea sunt români. Cetățenii au o origine etnică diversă, incluzând sârbi, bulgari, evrei și daco-romani. De-a lungul timpului s-au înregistrat tentative ale comunității rromi de a se așeza aici, dar au fost respinse prin referendumuri locale. În prezent, un număr foarte mic de țigani, nevorbind limba rromani, au reușit să se stabilească la periferia satului.
Istoric
Primele documente scrise despre Palilula apar în secolul al XVII-lea și sunt reprezentate de liste de recensământ și acte de vânzare-cumpărare de proprietăți imobile între cetățeni. Acestea se află în arhivele primăriei Bucovăț. Potrivit tradițiilor locale, satul s-a format la adăpostul pădurii Giangaliei și Grejdanei, care asigurau lemnele de foc și construcție pentru cei doritori să se stabilească în zonă. În zonă se afla cârciuma chiar la fântâna Giangaliei, unde opreau caraulele turcești în drumul lor spre Vidin, când aveau de dus banii colectați din Bănie. Tot aici își găseau alinarea haiducii lui Andrii Popa, care jefuiau poștalioanele turcești și își recuperau banii din Bănie. În prezent, satul aparține Comunei Bucovăț, dar în trecut a aparținut o perioadă Comunei Podari și o altă perioadă a fost singur.
Obiective Turistice
Printre obiectivele turistice ale satului se numără Fântâna mireselor, un punct de reper local unde se povestește că miresele trebuie să se strecoare cu grijă printre bivolii care sunt la adăpost. De-a lungul văii Oborului pot fi descoperite peisaje naturale și formațiuni unite cu tradițiile locale. Totodată, satul oferă ocazia de a fi pătruns în atmosfera unui sat oltean autentic, unde găuralele tradiționale sunt încă păstrate.
Personalități
Printre personalitățile legate de sat se numără Andrii Popa, un haiduc cunoscut din documentele istorice ale bisericii locale, care a contribuit la ridicarea Bisericii. Totodată, Ionuț Călinescu, un om de afaceri local, a fost citat într-un articol ca fiind crescut în satul părintelui său.