Bucovăț (Dolj)

Comuna Bucovăț se află în județul Dolj, la o distanță de şapte kilometri de Craiova, reşedinţa de judeţ. Învecinată de dealuri împădurite, aceasta este o comunitate formată din şapte sate: Bucovăț, Cârligei, Italieni, Leamna de Jos, Leamna de Sus, Palilula și Sărbătoarea, cu o populație de aproximativ 4.200 de locuitori.

Date Geografice

Relief

Comuna Bucovăț este amplasată într-un cadrul natural înconjurat de dealuri împădurite, poziționată lângă malul râului Jiu. Terenul este caracterizat printr-o relișită lină, potrivită pentru activități de agricultură și exploatare forestieră.

Climat

Regiunea se bucură de un climă continentală umplută, cu veri căldare și ierni blânde, influențată de apropiere de Craiova și de prezența râului Jiu.

Populație și Demografie

Potrivit datelor oficiale, comuna Bucovăț are o populație de 4.264 de locuitori, repartizați pe un teritoriu de 8.264 hectare. Comunitatea este alcătuită în principal din locuitori români, cu un procentaj mic de alte minorități etnice.

Istoric

Istoria localității se întinde înapoi spre neolitic, conform descoperirilor arheologice găsite în apropiere de Craiova. În epoca bronzului și a doua epocă a fierului, zona a fost locuită de comunități de cultivatori și vânători, fiind descoperite ceramică, unelte și arme. O așezare întărită cu șanț și val, datată din a doua epocă a fierului, a fost identificată în Cârligei, având legături cu tezaurele traco-getice descoperite în zonă. Numele „Bucovăț” provine din limba slavică și se referă la „fag”, denumind pădurile de fag din jurul satului. În documentele istorice, localitatea este menționată încă din 1827, fondată de familiile Cuțulești, Pegeni și Pandurești. Un eveniment semnificativ din istoria localității este omarea lui Vlad Vintilă Vodă într-o vânătoare de cerbi organizată de boierii olteni în iunie 1535. Cea mai veche construcție păstrată este mănăstirea Coșuna – Bucovăț, ridicată în 1572 de către ctitorul Stepan, un apropiat al domnitorului Alexandru II Mircea. Mănăstirea a supraviețuit stricăciunilor războilor și a fost restaurată de Comisia Monumentelor Istorice între 1928 și 1931.

Obiective Turistice

Mănăstirea Coșuna – Bucovăț

Aceasta este cea mai veche construcție păstrată din comună, ridicată în anul 1572 pe ruinele unei vechi mănăstiri. Ctitoria a fost Stepan, un apropiat al domnitorului Alexandru II Mircea. Pictura din secolul al VI-lea a fost acoperită în anul 1813, iar restaurările efectuate între 1928 și 1931 i-au dat forma actuală. Mănăstirea reprezintă un punct de interes istoric și spiritual pentru vizitatori.

Așezarea arheologică Cărpiniș

Localizată pe raza satului Cârligei, acest sit arheologic conține o cetate de piatră cu șanț și val, datată din a doua epocă a fierului. Este considerat a fi aria de proveniență a unui tezaur traco-getic descoperit în apropiere, conținând piese de argint și aur.

Parcul de vânătoare

În trecut, zona Bucovăț-ului era cunoscută ca un mare parc de vânătoare, loc unde Vlad Vintilă Vodă a fost omorât într-o vânătoare organizată de boierii locali în anul 1535.

Personalități

Printre figurele istorice asociate comunei se numără Stepan, ctitorul mănăstirii Coșuna și rudă al domnitorului Alexandru II Mircea, precum și Vlad Vintilă Vodă, care a fost omorât într-o vânătoare organizată de boierii din zonă.