Băneasa (Județul Giurgiu)

Comuna Băneasa se află în județul Giurgiu, în regiunea istorică a Munteniei, pe o terasă înaltă a râului Dunării, la izvoarele râului Gurbanu. Reședința comunei este satul Băneasa, iar alte localități componente sunt Frasinu, Pietrele și Sfântu Gheorghe. Comuna este traversată de șoseaua națională DN41, care leagă Daia de Oltenița, iar prin satul Frasinu se află hâlța de călători Tabanu, pe calea ferată București-Giurgiu.

Date Geografice

Relief

Relieful comunei Băneasa este de tip deal, fiind amplasat pe terasa înaltă a Dunării și influențat de podișul Oltinei. Teritoriul este format din interfluvii relative, plane, care coboară în trepte spre nord, despărțite prin numeroase văi seci. Pe acest tip de relief s-au dezvoltat satele componente ale comunei, beneficiind de condiții naturale favorabile locuirii umane.

Climat

Comuna Băneasa se află într-o zonă cu climă continentală, caracterizată prin veri călduroase și ierni blânde. Acest tip de climă este specific regiunii Munteniei și contribuie la dezvoltarea activităților agricole și biologice din zonă.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, populația comunei Băneasa se ridică la 4.601 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.227 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,22%), iar pentru 9,63% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, dominantă este religia ortodoxă (88,05%), cu o minoritate de adventiști (1,61%).

Istoric

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Băneasa făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Băneasa-Sfântu Gheorghe, Băneasa Hagiului și Băneasa-Brăiloiu. În 1950, comunele au fost transferate în raionul Giurgiu din regiunea București. În 1968, au trecut la județul Ilfov, iar comunele Frasinu și Pietrele au fost desființate, satele lor fiind comasate la comuna Băneasa. Tot în 1968, satul Meletie a fost desființat și comasat cu satul Băneasa. În 1981, comuna a fost transferată la județul Giurgiu, unde rămâne până astăzi.

Obiective Turistice

Așezarea din Epoca Fierului „Dealul lui Coadă”

Aceasta este o așezare arheologică din Epoca Fierului, amplasată la 0,5 km est de satul Băneasa. Este unul dintre cele șapte monumente istorice din comună, clasificat ca sit arheologic de interes local.

Tellul neolitic „la Gorgana”

Aceasta este o așezare preistorică aparținând culturii Boian, amplasată pe o terasă de la nord de gârla Comasca, lângă satul Pietrele. Este un alt sit arheologic important din comună.

Așezarea neolitică „Valea Cacoviei”

Situl arheologic de la Valea Cacoviei este situat la 1,5 km de marginea satului Sfântu Gheorghe, către Băneasa. Acesta cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului, perioada Latène și din secolele al IX-lea–al X-lea.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Băneasa)

Aceasta este o construcție de cult ridicată în perioada 1908–1910, având statut de monument de arhitectură de interes local. Se află în satul reședință al comunei.

Biserica „Sfântul Nicolae” (Frasinu)

Biserica din Frasinu este o altă construcție de interes istoric, ridicată în anul 1858. Este una dintre cele trei biserici clasificate ca monuments de arhitectură din comună.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Pietrele)

Aceasta este o altă biserică istorică, construită în anul 1865, aflată la ieșirea din satul Pietrele spre Puieni. Este inclusă în lista monumentelor de interes local din județul Giurgiu.

Personalități

Printre personalitățile legate de comuna Băneasa se numără Ion-Viorel Rotaru, primarul comunei din partidul Național Liberal, care exercită funcția din anul 2020. De asemenea, în perioada otomană, satul Băneasa era cunoscut și sub denumirea de „Parachioi”, iar o legenda locală vorbește despre un tătar numit Beizula, care ar fi descoperit o comoară și a fost considerat fondatorul satului.