Crasna (Gorj)

Comuna Crasna este situată în extremitatea de nord-est a județului Gorj, la poalele Munților Parâng, la 33 km de Târgu Jiu, reședința de județ. Teritoriul administrativ cuprinde nouă sate rurale, dispuse între 400 – 600 m altitudine, într-o unitate geomorfologică încadrată în Subcarpații Olteniei, dar spre extremitatea nordică se ajunge la peste 2.200 m, în vârfurile Gruiu – 2.345 m, Pâcleșa – 2.335 m și Mândra – 2.360 m. Reședința comunei este în satul Cărpiniș.

Date Geografice

Relief

Comuna Crasna se întinde pe o suprafață de 20.908,47 hectare, având un relief variat care tranziționează de la câmpiile joase ale Olteniei de sub Munte spre versanții montani ai Munților Parâng. În partea sa superioară, teritoriul atinge altitudini de peste 2.200 metri, înclusiv vârfurile Gruiu (2.345 m), Pâcleșa (2.335 m) și Mândra (2.360 m). Circa jumătate din suprafața comunei aparține domeniul montan, altitudinile depășind 1.300 metri. În zona delimitată între cele două extremități ale comunei, așezările rurale sunt dispuse între 400 și 600 de metri altitudine. Pe aceste căi de comunicație rutiere se face legătura comunei Crasna cu principalele centre de polarizare, respectiv cu municipiul Târgu Jiu (35 km), orașele Novaci (15 km) și Bumbești-Jiu (12 km).

Climat

Clima comunei Crasna este de tip continental, influențată de proximitatea Munților Parâng. În zona joasă a comunei, temperaturile sunt moderate, în timp ce în zona montană se înregistrează o scădere semnificativă a temperaturii cu creșterea altitudinii, determinând condiții specifice pentru vegetația de munte. În iarnă, zăpada acoperă terenurile de la altitudini mai mari, iar vara poate fi rece și plouioasă, fiind favorabilă dezvoltării turismului natural.

Populație și Demografie

Conform datelor din 2005, cele nouă sate componente ale comunei Crasna totalizează aproximativ 5.500 de locuitori. Populația locală a fost supusă de-a lungul ultimelor două secole unor influențe demografice și culturale legate de transhumanța oierilor veniți de peste munte, din Ardeal. Din punct de vedere etnocultural, comuna Crasna reprezintă o zonă de interferență între zona etnografică a Olteniei de sub Munte (Gorj) și zona etnografică Mărginimea Sibiului. Astfel, se pot identifica influențe oltenesti dominante, dar și elemente de tradiție maghiară și românească, reflectând istoria complexă a regiunii.

Istoric

Istoria comunei Crasna înapoiaze de peste cinci mii de ani, conform dovezilor arheologice găsite pe teritoriul său. Satele componente sunt atestate documentar de aproximativ cinci sute de ani. Prima atestare documentară a satului Crasna este menționată în anul 1213 sub numele de Carasna, în timp ce alte sate din comună au fost documentate ulterior, cum ar fi Ratin în 1259 (teraa Rathon), Huseni în 1341 (Huzyazo/Husasu), iar Marin în 1458 (Maron) și 1497 (Maroni), când regele Ungariei, Matei Corvin, a donat moșia satului baronului Bonffi Ștefan și fiilor săi. În secolul IV î.e.n., pe teritoriul comunei au pătruns celții, aducând noi tehnici de prelucrare a metalelor și roata olarului, dar au fost ușor asimilați de localnicii mai numeroși. Din această perioadă provine o așezare în satul Marin, unde se afla cetății “Dacidava” pe Măgura Șimleului, care avea rol de apărare în Depresiunea Șimleului. În anul 1876, satul a devenit parte din Comitatul Sălaj din Regatul Ungariei, iar în 1920, prin Tratatul de la Trianon, a devenit parte din România. În perioada interbelică, a făcut parte din județul Sălaj, iar din 1952 până 1968, a fost sub administrarea raionului Zalău, Regiunea Cluj.

Obiective Turistice

Moșiași Crasna și Schitul Crasna

Moșiași Crasna, fondată în anul 1636 de Dumitru Filișanu, conține o biserică de piatră în stil bizantin cu picturi murale lemnesc. Schitul Crasna este cunoscut pentru altarul său din lemn acoperit cu aur, fiind un centru important de credință ortodoxă.

Moșiași Icoana

În apropiere de Crasna se află Moșiași Icoana, situată într-un peisaj pitoresc la baza muntelui, oferind un loc de rugăciune și retragere.

Peak Parângul Mare

Comuna Crasna este laudată pentru proximitatea sa cu vârful Parângul Mare, al patrulea cel mai înalt vârf al Carpaților de Sud, având o altitudine de 2.519 metri. Acesta este un punct de interes pentru iubitorii de drumeții și turismul în aer liber.

Drumuri și Trasee de Drumeție

Rezimatul geografic și accesul la zonele montane oferă numeroase trasee de drumeție prin păduri și pe versanții Munților Parâng, atragând iubitorii de natură și activitățile de tip outdoor.

Personalități

Printre personalitățile conexe comunei Crasna se numără Lazăr Maior (1871 - 1948), care a fost delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în 1918. Acesta este unul dintre cei mai importanți oameni politici ai perioadei național-emancipatoare a românilor din Transilvania.