Administrație Publică Rurală • Județul Harghita
Primăria Comunei Ulieş
Date de Contact & Sediu
OficialAdresă Sediu Central
Principală, nr. 30 , Ulies
Telefon Centrală
Portal Web Oficial
Program de Lucru & Audiențe
OrarConducerea Executivă a Comunei ULIEŞ
Mandat 2024 - 2028
Primar
György Sándor
Viceprimar
Derzsi Albert
Secretar General
Mate Zoltan
Sate Componente sub Administrația Comunei ULIEŞ
8 SateInstituții Publice în Comuna Ulieș
1 InstituțieUnități și servicii publice cu sediu sau punct de lucru în Comuna Ulieș (poliție, asistență medicală și servicii locale).
Poliție
Post de poliție comunal
Postul de Poliție Ulieş
Postul de poliție comunal din subordinea Inspectoratului de Poliție Județean Harghita, asigurând ordinea și siguranța publică pe raza comunei Ulieş.
Comuna Ulieş, Județul Harghita
Luni - Vineri: 08:00 - 16:00
Urgențe: 24/7 prin apel la 112
Despre Primăria Comunei ULIEŞ
Prezentare
Localități în administrație: Ulieşi, Iaşu, Ighiu, Daia, Nicoleşti, Vasileni, Obrăneşti, Petecu
Comuna Ulieş este situată în partea sudică a judeţului Harghita, la sud de oraşul Odorheiu Secuiesc.
Relieful fragmentat al Subcarpaţilor Transilvaniei este constituit din depozite sedimentare de vârstă mio-pliocenă cu atitudini ce variază între 500-1000 m. Într-o depresiune mică înconjurată de dealurile cu vârfuri de peste 750 m, lângă Pârâul Hodoş s-a construit centrul de comună.
Comuna este situată în spaţiul dintre râurile Târnava Mare şi Homorodul Mic, pe dealurile Homorodului, la o altitudine de 550-575 m deasupra nivelului mării se află comuna Ulieş. Localitatea este situată la numai 15 km de Odorheiu Secuiesc, 70 km de Miercurea Ciuc şi la 25 de km de Cristuru Secuiec. Cu o suprafaţă totală de 7.200 ha, comuna este alcătuită din 8 sate: Ulieş, reşedinţa, Iaşu, Ighiu, Daia, Nicoleşti, Vasileni, Obrăneşti şi Petecu.
Căi de acces
Accesul rutier în localitate este asigurat de Drumul Judeţean 137 A, Drumul Naţional 13 şi Drumul European 60. Cea mai apropiată gară de transport persoane şi mărfuri se află la 15 km de comună, în municipiul Odorheiu Secuiesc. În plus, o linie de cale ferată anexă de interes local leagă Vânători de Odorhei, având staţia cea mai apropiată la Homorodbene, la 8 km distanţă de Ulieş.
Localităţile Petecu, Ulieş, Vasileni şi Nicoleşti se află pe taseul drumului DJ 137A.
Localităţile Ulieş, Iaşu şi Daia se află pe traseul drumului judeţean DJ 133.
Drumul comunal DC 30 asigură relaţia între DJ 137A şi satul Obrăneşti.
Drumul comunal DC 31 asigură relaţia între DJ 137A şi satul Vasileni.
Drumurile judeţene şi drumurile comunale sunt pietruite şi se află într-o stare degradată.
Oraşele principale cele mai apropiate de comună sunt: Odorheiu Secuiesc aflat la o distanţă de 16 km, Crituru Secuiesc la 28 km şi Miercurea Ciuc la o distanţă de 68 km.
Prin Petecu şi prin Daia se poate ajunge la DN 13-E 60 pe drumul cel mai scurt, dar drumurile sunt aproape impracticabile.
Distanţele dintre centrul administrativ al comunei şi celelalte sate componente sunt:
Daia 6,0 km pe DJ 133;
Iaşu 1,0 km pe DJ 133;
Ighiu 4,0 km pe DJ 133;
Nicoleşti 3,0 km pe DJ 137A;
Obrăneşti 3,0 km pe DJ 137A + 3 km pe DC 30;
Petecu 7,0 km pe DJ 137A;
Vasileni 2,0 km pe DC 31A.
Locuitorii satelor au acces la calea ferată pe ruta secundară Sighişoara-Odorheiu Secuiesc utilizând Halta Feliceni. Din Sighişoara pe Magistrala 300 sunt legături directe spre Bucureşti, Oradea, Arad, aici circulă majoritatea trenurilor spre Bucureşti şi trenurile internaţionale spre vest
Evoluţia localităţilor după 1990
Localităţile urbane şi rurale din ţară în prezent sunt caracterizate prin transformări importante, uneori contradictorii datorită procesului de transformare din anul 1990, spre economia de paţă are loc o scădere temporară a necesarului de forţă de muncă din Municipiul Odorheiu Secuiesc, se resimite şi în localităţile comunei.
Forţa de muncă astfel disponibilizată a fost absorbită parţial de întreprinzătorii mici, desfăşurând activităţi în mica industrie şi comerţ, iar marea majoritate a localnicilor îşi desfăşoară activitatea în agricultură pe terenurile proprii, neexistând asociaţi agricole în nici o localitate a comunei. Unele localităţi din cauza scăderii şi îmbătrânirii populaţiei au ajuns la un pas de dispariţie, se fac încercări de dezvoltare a infrastructurii în vederea stabilizării populaţiei sperăm cu succes.
Reţeaua hidrografică
Localităţile Ulieş, Nicoleşti, Vasileni, Obrăneşti şi Ighiu de pe teritoriul administrativ al comunei Ulieş sunt în bazinul afluenţilor Târnavei Mari care au codul cadastral hidrografic IV - 1.9.6 (15-19), pe când Petcu, Daia şi Ighiu sunt pe teritoriul pârâului Homorodul Mare afluent al Oltului cu număr cadastral hidraulic VIII-1 71
Hidrografie este infuenţată de relieful tipic vulcanic al masivelor, interiorul multora fiind drenat de un curs principal de apă, al căror afluenţi dispuşi radial.
În această depresiune subcarpatică, prin depozite sedimentare permeabile apa se infiltrează, acumulându-se în straturi acvifere nisipoase. Izvoarele care apar pe văile râurilor au un debit variabil şi un grad mare de salinitate.
Datele din teren şi documentaţiile celor câteva foraje hidrogeologice executate în zonă, ne indică modul de circulaţie şi de acumulare a apei în diferitele formaţiuni ce alcătuiesc zona studiată şi legat de acestea, geneza şi mecanismul de mineralizare al acestora.
Condiţiile de acumulare şi de răspândire ale apelor freatice sunt determinate pe lângă condiţiile hidrometeorogice locale şi de caracterul geomorfologic al văii Târnavei Mari, fiind în legătură directă cu structura tectonică şi cu caracterul petrografic şi litologic al formaţiunilor sedimentare care alcătuiesc cadrul geologic. Compoziţia mineralogică şi geochimică a formaţiunilor în strânsă legătură cu caracteristicile reliefului, cu intesitatea circulaţiei apelor subterane şi cu regimul hidrochimic şi hidrodinamic al acestora determină caracteristicile hidrogeochimice şi gradul de mineralizare al apelor.
Principalele pârâuri care străbat teritoriul comunei Ulieş sunt: Pârâul Mic, Pârâul Blond, Pârâul Hodoş, iar spre Olt Pârâul Ighiu, Pârâul Răceală şi Pârâul Petecu.
Acumulările de ape freatice sunt legate de depozitele aluviale şi de unele acumulări locale ale văilor fluviatile, de formaţiunile superficiale - eluviale, deluviale, aluviale şi proluviale ale spaţiilor interfluviale şi de piemonturile de acumulare.
Orizontul acvifer freatic, cantonat în depozitele deluviale de pantă este alimentat de precipaitaţii căzute pe suprafeţele versanţilor. Datorită permeabilităţii reduse apa infiltrată are o circulaţie lentă spre baza versanţilor sau se infiltrează în rocile de bază.
Orizontul acvifer freatic acumulat în aluviunile luncii şi teraselor pârâurilor este alimentat de apele râului cu care este în legătură directă, de precipitaţiile căzute pe aceste suprafeţe morfologice, de apele de şiroire şi de apele drenate din deluviile de pantă.
Comuna Ulieş este situată în partea sudică a judeţului Harghita, la sud de oraşul Odorheiu Secuiesc.
Relieful fragmentat al Subcarpaţilor Transilvaniei este constituit din depozite sedimentare de vârstă mio-pliocenă cu atitudini ce variază între 500-1000 m. Într-o depresiune mică înconjurată de dealurile cu vârfuri de peste 750 m, lângă Pârâul Hodoş s-a construit centrul de comună.
Comuna este situată în spaţiul dintre râurile Târnava Mare şi Homorodul Mic, pe dealurile Homorodului, la o altitudine de 550-575 m deasupra nivelului mării se află comuna Ulieş. Localitatea este situată la numai 15 km de Odorheiu Secuiesc, 70 km de Miercurea Ciuc şi la 25 de km de Cristuru Secuiec. Cu o suprafaţă totală de 7.200 ha, comuna este alcătuită din 8 sate: Ulieş, reşedinţa, Iaşu, Ighiu, Daia, Nicoleşti, Vasileni, Obrăneşti şi Petecu.
Căi de acces
Accesul rutier în localitate este asigurat de Drumul Judeţean 137 A, Drumul Naţional 13 şi Drumul European 60. Cea mai apropiată gară de transport persoane şi mărfuri se află la 15 km de comună, în municipiul Odorheiu Secuiesc. În plus, o linie de cale ferată anexă de interes local leagă Vânători de Odorhei, având staţia cea mai apropiată la Homorodbene, la 8 km distanţă de Ulieş.
Localităţile Petecu, Ulieş, Vasileni şi Nicoleşti se află pe taseul drumului DJ 137A.
Localităţile Ulieş, Iaşu şi Daia se află pe traseul drumului judeţean DJ 133.
Drumul comunal DC 30 asigură relaţia între DJ 137A şi satul Obrăneşti.
Drumul comunal DC 31 asigură relaţia între DJ 137A şi satul Vasileni.
Drumurile judeţene şi drumurile comunale sunt pietruite şi se află într-o stare degradată.
Oraşele principale cele mai apropiate de comună sunt: Odorheiu Secuiesc aflat la o distanţă de 16 km, Crituru Secuiesc la 28 km şi Miercurea Ciuc la o distanţă de 68 km.
Prin Petecu şi prin Daia se poate ajunge la DN 13-E 60 pe drumul cel mai scurt, dar drumurile sunt aproape impracticabile.
Distanţele dintre centrul administrativ al comunei şi celelalte sate componente sunt:
Daia 6,0 km pe DJ 133;
Iaşu 1,0 km pe DJ 133;
Ighiu 4,0 km pe DJ 133;
Nicoleşti 3,0 km pe DJ 137A;
Obrăneşti 3,0 km pe DJ 137A + 3 km pe DC 30;
Petecu 7,0 km pe DJ 137A;
Vasileni 2,0 km pe DC 31A.
Locuitorii satelor au acces la calea ferată pe ruta secundară Sighişoara-Odorheiu Secuiesc utilizând Halta Feliceni. Din Sighişoara pe Magistrala 300 sunt legături directe spre Bucureşti, Oradea, Arad, aici circulă majoritatea trenurilor spre Bucureşti şi trenurile internaţionale spre vest
Evoluţia localităţilor după 1990
Localităţile urbane şi rurale din ţară în prezent sunt caracterizate prin transformări importante, uneori contradictorii datorită procesului de transformare din anul 1990, spre economia de paţă are loc o scădere temporară a necesarului de forţă de muncă din Municipiul Odorheiu Secuiesc, se resimite şi în localităţile comunei.
Forţa de muncă astfel disponibilizată a fost absorbită parţial de întreprinzătorii mici, desfăşurând activităţi în mica industrie şi comerţ, iar marea majoritate a localnicilor îşi desfăşoară activitatea în agricultură pe terenurile proprii, neexistând asociaţi agricole în nici o localitate a comunei. Unele localităţi din cauza scăderii şi îmbătrânirii populaţiei au ajuns la un pas de dispariţie, se fac încercări de dezvoltare a infrastructurii în vederea stabilizării populaţiei sperăm cu succes.
Reţeaua hidrografică
Localităţile Ulieş, Nicoleşti, Vasileni, Obrăneşti şi Ighiu de pe teritoriul administrativ al comunei Ulieş sunt în bazinul afluenţilor Târnavei Mari care au codul cadastral hidrografic IV - 1.9.6 (15-19), pe când Petcu, Daia şi Ighiu sunt pe teritoriul pârâului Homorodul Mare afluent al Oltului cu număr cadastral hidraulic VIII-1 71
Hidrografie este infuenţată de relieful tipic vulcanic al masivelor, interiorul multora fiind drenat de un curs principal de apă, al căror afluenţi dispuşi radial.
În această depresiune subcarpatică, prin depozite sedimentare permeabile apa se infiltrează, acumulându-se în straturi acvifere nisipoase. Izvoarele care apar pe văile râurilor au un debit variabil şi un grad mare de salinitate.
Datele din teren şi documentaţiile celor câteva foraje hidrogeologice executate în zonă, ne indică modul de circulaţie şi de acumulare a apei în diferitele formaţiuni ce alcătuiesc zona studiată şi legat de acestea, geneza şi mecanismul de mineralizare al acestora.
Condiţiile de acumulare şi de răspândire ale apelor freatice sunt determinate pe lângă condiţiile hidrometeorogice locale şi de caracterul geomorfologic al văii Târnavei Mari, fiind în legătură directă cu structura tectonică şi cu caracterul petrografic şi litologic al formaţiunilor sedimentare care alcătuiesc cadrul geologic. Compoziţia mineralogică şi geochimică a formaţiunilor în strânsă legătură cu caracteristicile reliefului, cu intesitatea circulaţiei apelor subterane şi cu regimul hidrochimic şi hidrodinamic al acestora determină caracteristicile hidrogeochimice şi gradul de mineralizare al apelor.
Principalele pârâuri care străbat teritoriul comunei Ulieş sunt: Pârâul Mic, Pârâul Blond, Pârâul Hodoş, iar spre Olt Pârâul Ighiu, Pârâul Răceală şi Pârâul Petecu.
Acumulările de ape freatice sunt legate de depozitele aluviale şi de unele acumulări locale ale văilor fluviatile, de formaţiunile superficiale - eluviale, deluviale, aluviale şi proluviale ale spaţiilor interfluviale şi de piemonturile de acumulare.
Orizontul acvifer freatic, cantonat în depozitele deluviale de pantă este alimentat de precipaitaţii căzute pe suprafeţele versanţilor. Datorită permeabilităţii reduse apa infiltrată are o circulaţie lentă spre baza versanţilor sau se infiltrează în rocile de bază.
Orizontul acvifer freatic acumulat în aluviunile luncii şi teraselor pârâurilor este alimentat de apele râului cu care este în legătură directă, de precipitaţiile căzute pe aceste suprafeţe morfologice, de apele de şiroire şi de apele drenate din deluviile de pantă.