Scânteia (Județul Iași)

Scânteia este o comună situată în extremitatea sudică a județului Iași, în regiunea istorică a Moldovei, România. Reședința comunei este satul Scânteia, iar alte sate componente includ Bodești, Boroșești, Ciocârlești, Lunca Rateș, Rediu și Tufeștii de Sus. Comuna se află pe malul stâng al râului Rebricea, la limita cu județul Vaslui, și este traversată de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Iași și spre sud cu județul Vaslui.

Date Geografice

Relief

Comuna Scânteia este amplasată pe malul stâng al râului Rebricea, într-o zonă caracterizată prin câmpii și păduri ușoare, specifică regiunii de sud-est a județului Iași. Relieful este dominant de câmpia moldovenească, cu mici ondulații și terenuri agrare, fiind străbătut de drumuri județene care conectează zona la centrele urbane din jur.

Climat

Domina un climat continental temperat, influențat de aersorii din sud-est, cu veri calde și uscate și ierni rece, specifice regiunii de nord-est a țării. Precipitațiile sunt moderate, iar variațiile sezoniere sunt marcate de schimburile din amortisorul termic al continentului.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, comuna Scânteia are o populație de 5.505 locuitori, în creștere față de anul 2011 când erau înregistrați 4.289 de locuitori. Etnic vorbind, majoritatea locuitorilor sunt români (68,52%). Din punct de vedere confesional, 62,11% sunt ortodocși, 2,47% sunt creștini după evanghelie, 2,43% sunt baptiști, iar 31,59% nu au declarat apartenența confesională.

Istoric

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei, exista comuna Iazu, formată din satul de reședință, cu 1.046 de locuitori. În comună funcționau o biserică, o școală de băieți cu 30 de elevi și o școală de fete cu 14 eleve. Ulterior, în 1931, au apărut ca comune separate Brătianu și Iazu. După Al Doilea Război Mondial, comuna Brătianu și-a luat numele de Scânteia, iar cele două comune au fost arondate raionului Negrești din regiunea Iași. În 1968, comuna a revenit la județul Iași, iar comuna Iazu a fost desființată și inclusă în Scânteia. La începutul secolului al XX-lea, comuna purta denumirea de Bodești și făcea parte din plasa Mijlocul a județului Vaslui, fiind formată din mai multe sate cu un număr total de 1.680 de locuitori.

Obiective Turistice

Situl arheologic „Cujbă”

Amplasat la 1 km de satul Boroșești, acest sit arheologic cuprinde urme de așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolele al XI-lea–al XII-lea și din secolul al XIII-lea, oferind ofertă culturală valoroasă pentru cunoscătorii istoriei locale.

Situl arheologic „pe Lesa”

Localizat la 500 m vest de satul Boroșești, acest sit prezintă așezări din eneoliticul final, perioada Latène (secolul al IV-lea–al III-lea î.e.n.), secolele al IV-lea–al VI-lea e.n., secolele al XVII-lea–al XVIII-lea, precum și o așezare și o necropolă din secolele al III-lea–I î.e.n., fiind un punct de interes arheologic major.

Biserica de lemn „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”

Construită în anul 1812, această biserică de lemn din satul Boroșești reprezintă un exemplar valoros al arhitecturii religioase tradiționale, clasificată ca monument de arhitectură de interes local.

Conacul de la sfârșitul secolului al XIX-lea din Ciocârlești

Un obiectiv arhitectural emblematic din satul Ciocârlești, acest conac reflectă stilul construcțiilor de epocă și este recunoscut ca monument de arhitectură de interes local.

Biserica „Sfinții Voievozi”

Această biserică din satul Scânteia, din secolul al XVIII-lea, este un alt obiectiv de interes istoric și arhitectural, reprezentând moștenirea spirituală și construită a comunității locale.

Personalități

Printre personalitățile legate de comuna Scânteia se numără Axinte Uricariul (c. 1670 – 1733), un cărturar și cronicar de renume; Grigore Gr. Tufescu (1857 – 1926), care a fost primar al orașului Iași între 1876 și 1877 și a înființat Cimitirul „Eternitatea”; Emil Condurachi (1912 – 1987), istoric și arheolog, membru al Academiei Române; precum și Valentin Silvestru (1924 – 1996), scriitor și critic de teatru de origine locală.