Administrație Publică Rurală • Județul Ilfov
Primăria Comunei Chiajna
Date de Contact & Sediu
OficialAdresă Sediu Central
Păcii, nr. 75 , Chiajna
Telefon Centrală
Portal Web Oficial
Program de Lucru & Audiențe
Orar
Relații cu Publicul & Registratură
Luni: 08:00 – 18:00
Marți – Joi: 08:00 – 16:00
Vineri: 08:00 – 14:00
Program Audiențe Conducere
Miercuri: 08:00 – 11:00
Conducerea Executivă a Comunei CHIAJNA
Mandat 2024 - 2028
Primar
Mircea Minea
Viceprimar
Constantin Dumitru
Secretar General
Ionel Florin Nae
Despre Primăria Comunei CHIAJNA
Prezentare
Localități în administrație: Chiajna, Dudu, Roşu
Partea de vest a Municipiului Bucureşti, având limite autostrada Bucureşti-Piteşti şi Râul Dâmboviţa
Situată în partea de nord a Municipiului Bucureşti, în continuarea cartierului Militari - sub 1 km între marginea satului Roşu şi marginea Bucureştiului, sub 9 km.
Între centrul comunei şi podul Cotroceni, comuna Chiajna este localizată pe malul drept al Râului Dâmboviţa, fiind străbătută de şoseaua Bucureşti-Dragomireşti Deal-Joiţa.
Data precisă a întemeierii satului Chiajna şi actuala denumire a comunei nu sunt cunoscute, dar se ştie că în anul 1787 când a ars palatul lui Constantin Vodă Epsilanti, de pe moşia Cotroceancă, satul Chiajna era deja înjghebat.
Din cronica orală şi din cele povestite de unii bătrâni ai satului, aflăm că începuturile sunt legate de cele 17 familii, 7 din care Cernavodă şi 10 din satul Strecleni, care au fost aduse de către împărăteasa Ecaterina al II-lea, a Rusiei şi aşezate pe moşia Boja. Se presupune că cernavodenii au fost strămutaţi mai întâi, întrucât ei au ocupat terenul din partea apei, fiind mai fertil.
Denumirea comunei, după unele informaţii, se pare că vine de la numele Jupănesei Chiajna, soţia vornicului Cernica-Striberiu, căruia i-a aparţinut la început moşia pe care s-au aşezat cele 17 familii de Cernavodeni şi Stricleni (satul Streclau-Silvin din Bulgaria).
În legătură cu existenţa satului Dudu se presupune că este mai vechi decât Chiajna, datând din anul 1725, iar în ceea ce priveşte denumirea s-a păstrat o legendă potrivit căreia ar fi existat un dud bătrân la rădăcina căruia s-a plantat o viţă care cuprinde cu mlădiţele întreaga coroană a dudului.
Nici despre satul Roşu nu s-a găsit un document scris, din amintirile unora rezultă că a luat fiinţă pe la anul 1700.
Localitate cu vechimi istorice atestate
Localitate a reprezentanţilor artistici în marea pictură românească pentru frumuseţea locurilor
Localitate specializată în vechime în creşterea animalelor şi grădinărit, cu oameni gospodari ambiţioşi, prosperi
Chiajna a evoluat de-a lungul deceniilor, ajungând azi o comună Ilfoveană de frunte, favorizată şi de apropierea de centrul capitalei şi de valoarea terenurilor intravilane.
Bugetul anual actual oferă comunei Chiajna o perspectivă la nivelul cerinţelor europene.
Partea de vest a Municipiului Bucureşti, având limite autostrada Bucureşti-Piteşti şi Râul Dâmboviţa
Situată în partea de nord a Municipiului Bucureşti, în continuarea cartierului Militari - sub 1 km între marginea satului Roşu şi marginea Bucureştiului, sub 9 km.
Între centrul comunei şi podul Cotroceni, comuna Chiajna este localizată pe malul drept al Râului Dâmboviţa, fiind străbătută de şoseaua Bucureşti-Dragomireşti Deal-Joiţa.
Data precisă a întemeierii satului Chiajna şi actuala denumire a comunei nu sunt cunoscute, dar se ştie că în anul 1787 când a ars palatul lui Constantin Vodă Epsilanti, de pe moşia Cotroceancă, satul Chiajna era deja înjghebat.
Din cronica orală şi din cele povestite de unii bătrâni ai satului, aflăm că începuturile sunt legate de cele 17 familii, 7 din care Cernavodă şi 10 din satul Strecleni, care au fost aduse de către împărăteasa Ecaterina al II-lea, a Rusiei şi aşezate pe moşia Boja. Se presupune că cernavodenii au fost strămutaţi mai întâi, întrucât ei au ocupat terenul din partea apei, fiind mai fertil.
Denumirea comunei, după unele informaţii, se pare că vine de la numele Jupănesei Chiajna, soţia vornicului Cernica-Striberiu, căruia i-a aparţinut la început moşia pe care s-au aşezat cele 17 familii de Cernavodeni şi Stricleni (satul Streclau-Silvin din Bulgaria).
În legătură cu existenţa satului Dudu se presupune că este mai vechi decât Chiajna, datând din anul 1725, iar în ceea ce priveşte denumirea s-a păstrat o legendă potrivit căreia ar fi existat un dud bătrân la rădăcina căruia s-a plantat o viţă care cuprinde cu mlădiţele întreaga coroană a dudului.
Nici despre satul Roşu nu s-a găsit un document scris, din amintirile unora rezultă că a luat fiinţă pe la anul 1700.
Localitate cu vechimi istorice atestate
Localitate a reprezentanţilor artistici în marea pictură românească pentru frumuseţea locurilor
Localitate specializată în vechime în creşterea animalelor şi grădinărit, cu oameni gospodari ambiţioşi, prosperi
Chiajna a evoluat de-a lungul deceniilor, ajungând azi o comună Ilfoveană de frunte, favorizată şi de apropierea de centrul capitalei şi de valoarea terenurilor intravilane.
Bugetul anual actual oferă comunei Chiajna o perspectivă la nivelul cerinţelor europene.