Ciorogârla (Județul Ilfov)

Ciorogârla este o comună situată în vestul județului Ilfov, la periferia sud-vest a Municipiului București, pe malurile râului Ciorogârla. Reședința comunei este satul Ciorogârla, iar celălalt sat component este Dârvari. Comuna face parte din zona metropolitană București-Ilfov și se află pe traseul drumului spre Bolintin, fiind conectată la autostrada A0 și la șoseaua județeană DJ601.

Date Geografice

Relief

Comuna Ciorogârla este amplasată pe câmpia Munteniei, într-o zonă predominat de terenuri joase și cultivate. Râmul Ciorogârla o traversează, contribuind la formarea unui peisaj agrar cu suprafețe de câmp și păduri restrânse. Relieful este potrivit pentru dezvoltarea agricolă și pentru construcțiile de tip sat, fără ridicăciuni semnificative.

Climat

Clima comunei este de tip continental, cu ierni blânde și veri calde și uscate. Mediul înconjurător este influențat de apropierea de București, ceea ce aduce o anumită stabilizare a temperaturilor și o distribuție moderată a precipitațiilor pe parcursul anului.

Populație și Demografie

Conform datelor recensământului din 2021, populația comunei Ciorogârla se ridică la 7.511 locuitori, în creștere față de recensământul din 2011, când erau înregistrați 6.188 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt de etnie română (81,81%), cu o minoritate de romi (5,65%), iar pentru 12,42% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, 84,28% sunt ortodocși, iar 13,55% nu au precizat apartenența religioasă. Creșterea demografică observată în ultimii ani se datorează în principal migrației din București, unde familiile tineri aleg să se stabilească pentru prețurile mai accesibile ale locuințelor și pentru spațiul mai generos.

Istoric

În trecut, Ciorogârla purta numele de Ciorogârla-Dârvari sau Dârvari-Ciorogârla. La sfârșitul secolului al XIX-lea, facea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Ciorogârla, Dârvari și Cațichea, având o populație de 1.744 de locuitori și 359 de case. În 1925, era parte a plășii Domnești din același județ, având aceeași compoziție, iar Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei, cu o populație de 3.008 locuitori. În 1931, satele Dârvari și Cațichea au alcătuit temporar o comună separată, numită „Dârvari”. Ulterior, satul Cațichea a dispărut, fiind înglobat în satul Dârvari. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului 16 Februarie al orașului republican București, rămânând astfel până în 1968. Atunci, satul Cațichea a fost inclus în satul Domneștii de Sus din comuna Domnești, iar comuna Ciorogârla a revenit la județul Ilfov. În 1981, într-o reorganizare administrativă, comuna a fost transferată la județul Giurgiu, dar după patru ani (1985) a fost mutată în Sectorul Agricol Ilfov, subordonat municipiului București. După 1989, Ciorogârla a revenit în componența județului Ilfov reconstituit în 1997. Numele localității are rădăcină în limba română, posibil legat de un tip de plantă sau așezare mică, fiind un nume cu tradiție locală.

Obiective Turistice

Sit arheologic „La Plopi”

Este un sit arheologic cuprinzând o așezare neolitică, una din Epoca Bronzului aparținând culturii Glina, și una din secolele al III-lea–al IV-lea î.e.n., amplasat în satul Ciorogârla. Este clasificat ca sit arheologic de interes local.

Situl de la Liceul Agroindustrial

Acest sit include rămășițele unei așezări neolitice și una din Epoca Bronzului, aparținând culturii Glina, fiind unul dintre cele nouă obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca sit arheologic de interes local.

Situl „Valea Mirii”

Conține așezări din Epoca Bronzului (cultura Glina), secolul I î.e.n., secolele al II-lea–al IV-lea e.n., și secolele al IX-lea–al XI-lea. Este un alt sit arheologic clasificat ca monument de interes local.

Fostul conac Grigore Gigurtu

Aflate în satul Ciorogârla, acest conac datează din începutul secolului al XIX-lea și cuprinde atât conacul propriu-zis, cât și alte structuri anexe. Este clasificat ca monument de arhitectură de interes local.

Biserici istorice

Două dintre cele patru obiective clasificate ca monuments de arhitectură sunt reprezentate de biserici istorice, fiind parte din patrimoniul cultural al comunei.

Personalități

Deși nu există mențiuni specifice despre personalități celebre născute sau locuite în Ciorogârla în sursele disponibile, comuna are o istorie administrativă complexă, reflectată în evoluțiile sale territoriale și denumiri de-a lungul secolilor. Primăria comunei este condusă de primarul George Nicula, aflat în funcție din 2020, reprezentând Partidul Național Liberal, cu sprijinul unui consiliu local de 15 consilieri.