Ciocotiș (Cernești, Maramureș)

Ciocotiș este un sat aparținător comunei Cernești, situat în zona Chioar, Zona Metropolitană Baia Mare, județul Maramureș, regiunea istorică Transilvania (de Nord), Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Localitatea se află în depresiunea Copalnic, sub Șatra Pâinii, pe valea Bloajei, la nord de Cernești, între Fânațe și Izvoarele, la 35 de kilometri de Baia Mare și 7 kilometri de centrul comunei, într-o zonă de deal.

Date Geografice

Relief

Satul este așezat la poalele munților Șatra și Runc, care fac parte din lanțul munților Gutâi. Cele două vârfuri sunt despărțite de râul Bloaja, iar peisajul local este modelat de acest curs de apă. În zonă se află și pietrișuri și terenuri arabile, potrivite pentru exploatarea agricolă tradițională.

Climat

Regiunea Maramureșului este caracterizată de un climat temperat continental, cu ierni reci și sezoane blânde. Precipitațiile sunt moderate, iar sezonitatea este bine definită, fiind potrivită pentru agricultura de bază și pășunat.

Populație și Demografie

Potrivit datelor disponibile, satul Ciocotiș are o populație de 1.018 locuitori. Locuitorii sunt cunoscuți sub numele de ciocotișean, -ă, ciocotișeni, -e / ciocotișeancă, ciocotișence, iar porecla lor este străițari. Numele de familie frecvente în localitate includ Gherghel, Bărbos, Vinț, Ionce și Mureșan. Dialectul vorbit de locuitori este subdialectul crișean.

Istoric

Localitatea este atestată documentar din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Prima atestare oarecare este din anul 1591, sub numele de Chyokottes, deși unele surse menționează o posibilă atestare din 1566 sub denumirea de Batizfalva. De-a lungul perioadei, satul a fost consemnat în documente sub diverse denumiri, până când numele curent, Ciocotiș, apare pentru prima dată în secolul al XIX-lea, mai exact în anul 1864. În perioada modernă, localitatea a fost integrată în Comitatul Solnoc-Dăbâca, sub dominația habsburgică, iar după Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, a făcut parte din județul Satu Mare. În anul 1968, sub regimul comunist, satul devine parte a județului Maramureș, județ din care face parte până în prezent. În vara anului 1940, satul a trecut sub administrație maghiară, revenind României abia în primăvara anului 1945.

Obiective Turistice

Printre obiectivele turistice ale satului se numără biserica ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, construită în anul 1889, precum și biserica penticostală din anul 2020. De asemenea, satul poate fi vizitat în cadrul traseelor etnografice ale Țării Chioarului, iar peisajul munților Șatra și Runc oferă oportunități pentru drumeții și activități de natură. În apropiere se află și Monumentul pentru Eroii Neamului Românesc, ridicat în anul 1934, ca un element de interes istoric-cultural.

Personalități

Printre personalitățile legate de sat se numără judele Ștefan Cozma, menționat în documente din anul 1566, care a ocupat o poziție importantă în organizarea administrativă a localității în perioada medievală. De-a lungul perioadei, satul a fost condus de o structură de tip jude, subordonată autorităților locale.