Fânaţe - Maramureș
Despre Fânaţe din județul Maramureș
Fânaţe (Cerneşti, Maramureş)
Fânaţe este un sat aparţinător comunei Cerneşti, situat în zona Chioar, în judeţul Maramureş, în regiunea Transilvania de Nord. Aşezarea se află în depresiunea Copalnic, pe malul râului Bloaja, între localităţile Cerneşti şi Ciocotiş, la 2 km de centrul comunei, 34 km de Baia Mare şi 17 km de Târgu Lăpuş.
Date Geografice
| Nume | Fânaţe |
| Comuna | Cerneşti |
| Judeţ | Maramureş |
| Regiune istorică | Transilvania |
| Coordonate GPS | 47.53333, 23.76667 |
| Altitudine | date necunoscute |
| Suprafaţă | date necunoscute |
Relief
Satul este situat pe o zonă de deal, într-o depresiune câmpioasă bordurată de râul Bloaja, care străbunde aşezarea pe parcursul unei porţiuni semnificative a traseului său.
Climat
Regiunea se bucură de un climat continental umed, caracterizat prin ierni reci şi leuturate, precum şi o vară blândă cu precipitaţii distribuite pe tot parcursul anului, specific zonelor montane şi submontane din nord-vestul ţării.
Populaţia şi Demografie
Potrivit datelor recensământului din 2011, satul era locuit de 665 de locuitori. Comunitatea este predominant românească, vorbind un dialect aparţinând subdialectului crişean. Numele de familie frecvente printre locuitori includ Botiş, Câmpean, Danciu şi Marc, iar nume derivate din denumirea localităţii sunt prezente sub formele Fănăţan, Fânăţan şi Fănăţeanu.
Istoric
Prima atestare documentară a satului datează din 1583, sub denumirea maghiară Fonácz. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aşezarea a făcut parte din comitatul maghiar Solnoc-Dăbâca, iar în perioada interbelică a aparţinut judeţului Someş, plasei Lăpuş. Conform tradiţiei locale, satul ar fi fost întemeiat prin colonizare de fiii voievodului Theodor Bota din Cerneşti. Numele localităţii provine dintr-un microtoponim preexistent, de forma *(La) Fâneţe, legat de apelativul „fânaţă” – adică teren pentru fân. În sat se află biserica ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, construită în 1840, recunoscută ca monument istoric.
Obiective Turistice
Printre obiectivele turistice se numără biserica veche de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din 1840, clasificată ca monument istoric, care reprezintă un exemplar valoros al arhitecturii religioase tradiţionale maramureşene. Peisajul satului, împătrîindu-se pe malul râului Bloaja, oferă o scăpare de aer curat şi o experienţă autentică a vieţii rurale din regiune.
Personalităţi
Nu există informaţii specifice despre personalităţi celebre născute sau locuite în acest sat. Cu toate acestea, contribuţia familiilor locale – printre care Botiş, Câmpean şi Danciu – la dezvoltarea comunităţii şi menţinerea identităţii tradiţionale este recunoscută ca parte importantă a istoriei satului.