Coştiui - Maramureș
Despre Coştiui din județul Maramureș
Coștiui (Rona de Sus, Maramureș)
Coștiui este un sat situat în comuna Rona de Sus, județul Maramureș, Transilvania, România. Așezat în nordul țării, într-o zonă cunoscută din antichitate datorită instalărilor romane și dacice, localitatea se află pe drumul național DN186A, la 20 km de Sighetu Marmației și 80 km de Baia Mare. Satul este cunoscut istoric pentru exploatările sale de sare și pentru moșiile asociate acestora.
Date Geografice
| Nume | Coștiui |
| Comuna | Rona de Sus |
| Județ | Maramureș |
| Regiune istorică | Transilvania |
| Coordonate GPS | 47.87931, 24.03032 |
| Altitudine | date necunoscute |
| Suprafață | date necunoscute |
Relief
Satul Coștiui se află în Depresiunea Maramureșului, într-o zonă caracterizată de un relief modic și câmpie, potrivită pentru exploatarea sării. Microrelieful vechilor suprafețe de exploatare a sării prezintă numeroase excavații și surpări, acum ocupate de bălți, mlaștini sau vegetație halofită, fiind un martor al activității minerare antice.
Climat
Regiunea Maramureșului este caracterizată de un climat continental umed, cu ierni blânde și vară răcoroasă, influențat de așternuturile muntoase și de apropierea Carpaților. Această configurație climatică este favorabilă pentru agricultură și turismul rural.
Populație și Demografie
Potrivit recensământului din 2011, populația satului Coștiui era de 630 de locuitori, majoritatea aparținând comunității maghiare. În perioada 1881–1977, s-au înregistrat prezențe ale diverselor familii, inclusiv maghiari, ucraineni, germani, slovaci, români, polonezi și alte minorități, reflectând diversitatea etnică a regiunii.
Istoric
Localitatea Coștiui a fost atestată documentar pentru prima oară în anul 1353, alte surse indicând o primă mențiune în 1474 sub denumirea de *castellum Ronaszek*. Numele satului ar proveni, potrivit unor istorici, de la cuvântul „castelum”, având legătură cu construcțiile de tip castel din zonă. Exploatările de sare au fost esențiale în dezvoltarea localității, inclusiv mina Apafi, singura ocnă de sare cu formă de clopot din Maramureș, deschisă în 1580 și închisă în 1766. Calea ferată Sighet–Coștiui, lungă 15,6 km, a fost inaugurată la 1 ianuarie 1883, iar băile sărare au fost deschise în 1967. În timpul regimului comunist, parohia greco-catolică a fost desființată și anexată de biserica ortodoxă, fiind readusă la viață în 1990 sub conducerea parohală a pr. Vasile Udriciuc.
Obiective Turistice
Printre obiectivele turistice ale satului Coștiui se numără Biserica ucraineană Adormirea Maicii Domnului, construită în 1775 în stil baroc, Biserica romano-catolică Sf. Ioan, edificată între 1807–1812, Capelele din Calea Crucii, realizate între 1841–1842, Statuia Sfântului Ioan Nepomuk și Castelul Apafi, fostul castel de vânătoare al voievodului Mihai Apafi I, construit în 1689. Acesta din urmă, împreună cu galeriile sale subterane, acum parțial zidite pentru siguranță, este o atracție de interes istoric și arheologic.
Personalități
Printre figuri notabile asociate satului Coștiui se numără parohul Vasile Udriciuc, care a condus reîntoarcerea comunității la biserica greco-catolică după anul 1990. De asemenea, istoricii menționează Volker Wollmann, care a documentat bronzurile și uneltele de minerit din epoca bronzului găsite în mina de sare de la Coștiui.