Bahna (Neamț)

Comuna Bahna este situată în sud-estul județului Neamț, la limita cu județul Bacău, având ca sat reștință localitatea Bahna, înconjurată de satele Arămești, Băhnișoara, Broșteni, Izvoare, Liliac, Țuțcanii din Deal și Țuțcanii din Vale. Aceasta se află la izvoarele râurilor Precista și Turbata, fiind traversată de șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre vest cu județul Bacău și spre est tot cu același județ.

Date Geografice

Relief

Comuna se află pe un teren predominent înalt, situată pe un șes, cu extremitatea vestică mai deluroasă și terenuri aride. În apropiere se află Dealul Poiana, unde au fost descoperite așezări arheologice importante.

Climat

Regiunea se bucură de un climat umed de tranziție, cu veri toride și ierni blânde până rece, influențat de apropierea celuilalt sistem montanos. Acesta este un tip de climă continentală umederă, specific zonelor înalte din Moldova.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, comuna are o populație de 2.923 de locuitori, în scădere față de 2011 când erau înregistrați 3.174 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (62,57%), cu o minoritate de romi (25,11%). Din punct de vedere confesional, majoritatea sunt ortodocși (86,93%), iar pentru 12,42% nu se cunoaște apartenența confesională.

Istoric

Istoria comunei se întinde înapoi spre zorile istoriei, cu dovezi arheologice care indică prezența umană încă din epoca nouă a pietrei, în special în perioada eneolică, aparținând culturii Cucuteni. În epoca bronzului și prima epocă a fierului, zona a fost intens locuită, iar în epoca geto-dacică, așa cum se atestă în perioadele Burebista-Decebal, populația a continuat să trăiască aici și după cucerirea Daciei de către romani. Comuna a fost menționată inițial ca parte a plăii Siretului de Jos în județul Roman, având o evoluție administrativă complexă, inclusiv o perioadă în care a luat denumirea de V.G. Morțun (1931). După cel de-al doilea război mondial, comuna a fost reorganizată în cadrul județului Neamț, iar satul Urzici a fost comasat cu satul Bahna în 1968.

Obiective Turistice

Așezarea din „Livezi”

Sit arheologic situat în satul Bahna, datând din secolele al II-lea–al III-lea e.n., reprezintă una dintre cele mai vechi mărtorii ale prezenței umane din zonă.

Situl de „la Cenușărie”

Aflat în satul Izvoare, acest sit cuprinde așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și o așezare din secolele al IV-lea–al II-lea î.e.n., oferind o perspectivă unică asupra evoluției comunității umane din această regiune timp de mii de ani.

Situl de „la Cioate”

De asemenea situat lângă satul Izvoare, acest sit prezintă o așezare și o necropolă din secolele al II-lea–al III-lea e.n., conferind o importanță specială acestei zone istorice.

Așezarea de la „Hărmănești”

În satul Izvoare, această așezare datează din secolele al VI-lea–al VII-lea, evidențiind continuitatea locuirii umane pe acest teritoriu.

Așezarea de la Izvoare-Bahna (La Pod Hărmănești)

Descoperită în 1971, această așezare a fost supusă cercetărilor arheologice sistematice timp de aproape un deceniu și jumătate. Ea prezintă o succesiune de locuințe care se întind din cele mai vechi timpuri până aproape de zilele noastre, fiind una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din zonă.

Personalități

Printre personalitățile asociate comunei se numește primarul Gheorghe Patrașcu, membru al Partidului Național Liberal, care administrează comuna din octombrie 2020, sprijinit de un consiliu local de 13 consilieri.