Tazlău (Neamț)

Tazlău este o comună situată în sudul județului Neamț, la limita cu județul Bacău, în zona premontană, pe malul râului Tazlău. Reședința comunei este satul Tazlău, iar așezarea este străbătută de șoseaua județeană DJ156A. Comuna se află într-o regiune cu tradiții istorice puternice, fiind cunoscută în principal prin Mănăstirea Tazlău, ridicată de Ștefan cel Mare.

Date Geografice

Relief

Relieful comunei Tazlău este caracterizat de dealuri și văi strânse specifice regiunii premontane. Satul este amplasat pe malul râului Tazlău, într-o zonă acoperită istoric de păduri, conform documentației vechi. Terenul este îndreptat spre sud, la limita cu județul Bacău, având o altitudine medie de aproximativ 450 metri.

Climat

Clima comunei este de tip continentală umedă, influențată de așa-numitul microclimat al regiunii premontane, cu veri blânde și ierni răcite, potrivită pentru activități de odihnă și recreere în natură.

Populație și Demografie

Conform recensământului din 2021, populația comunei Tazlău se ridică la 2.381 de locuitori, în creștere față de anul 2011 (2.224). Majoritatea locuitorilor sunt români (92,86%), iar din punct de vedere confesional, predomină ortodocșii (92,23%). Pentru un procent semnificativ din locuitori (6,68%) nu se cunoaște apartenența etnică, iar 6,85% nu au o afiliație confesională cunoscută.

Istoric

Originea localității Tazlău este legată de construirea Mănăstirii Tazlău, inițiată de Ștefan cel Mare între anii 1496-1497. Prima mențiune documentară a mănăstirii datează din 1458, când domnul a consolidat hotarele branistei asociate mănăstirii. Satul s-a dezvoltat în jurul mănăstirii și în jurul a două nuclee istorice: unul între „Coborâș” și „Podul terasei”, iar altul format ca urmare a transumanței, de către familiile de oieri Mocanu și Todiriță. La începutul secolului XX, satul forma reședința comunei împreună cu satele Frumoasa și Balcani, aparținând inițial Ocolului Piatra Neamț, apoi Județului Neamț. În 1931, satele Balcani și Frumoasa au format comuna Frumoasa, iar Tazlău a rămas cu un singur sat. În 1934, satul a primit titlul provizoriu de stațiune balneară. Administrația actuală a comunei este condusă de primarul Ion Nechita (PNL), în exercițiul funcției din octombrie 2020.

Obiective Turistice

Mănăstirea Tazlău

Mănăstirea Tazlău este un ansamblu-monument de arhitectură de interes național, clasificat în lista monumentelor istorice din județul Neamț. Biserica „Nașterea Maicii Domnului” a fost ridicată între 1496-1497 de către Ștefan cel Mare, fiind una dintre cele mai voluminoase biserici ctitorite de el. Ansamblul cuprinde, pe lângă biserică, ruinele palatului, beciului și trapei din secolul al XVI-lea, turnul-clopotnița (reconstruită în 1902 într-un stil influențat de arta rusă), turnul de pază și zidul de incintă. Pridvorul din secolul al XVI-lea a fost construit de Alexandru Lăpușneanu, iar ușa de lemn a fost realizată de către meșterul Cozma în anul 1596.

Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial

Monumentul eroilor din Primul Război Mondial este un obiectiv de interes local, ridicat în anul 1925, și reprezintă una dintre cele puține structuri comemorative din comună dedicate celor care au luptat pentru țară.

Casa memorială Ioan I. Mironescu

Casa memorială Ioan I. Mironescu este un obiectiv cultural dedicat scriitorului, medicului și deputatului Ioan I. Mironescu (1883-1939), care s-a născut în comuna Tazlău. Aceasta este o ocazie pentru cunoașterea vieții și operei sale literare, legate de tradițiile locale.

Personalități

Printre personalitățile legate de comuna Tazlău se numără Ioan I. Mironescu (1883-1939), medic, profesor de dermatologie la Facultatea de Medicină din Iași, scriitor și deputat, care s-a născut în sat. El este una dintre figuranele culturale și științifice celebre asociate comunei, fiind comemorat prin Casa memorială dedicată vieții sale și activității sale.